Geneza 30 VBRC2020

1. Când a văzut Rahéla că nu i-a născut lui Iacób, a început a o invidia pe sora sa și i-a zis lui Iacób: „Dă-mi copii, iar de nu, voi muri!”.

2. Iacób s-a mâniat pe Rahéla și a zis: „Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu, care a împiedicat [sânul] tău să rodească?”.

3. Ea a zis: „Iat-o pe servitoarea mea Bílha! Intră la ea și ea va naște pe genunchii mei și de la ea voi avea și eu copii!”.

4. Și i-a dat-o pe Bílha, servitoarea ei, ca femeie și Iacób a intrat la ea.

5. Bílha a zămislit și i-a născut lui Iacób un fiu.

6. Rahéla a zis: „Mi-a făcut Dumnezeu dreptate și mi-a auzit glasul și mi-a dăruit un fiu”. De aceea, i-a pus numele Dan.

7. Bílha, servitoarea Rahélei, a zămislit din nou și i-a născut un al doilea fiu lui Iacób.

8. Rahéla a zis: „Am luptat luptele lui Dumnezeu împotriva surorii mele și am biruit”. Și i-a pus numele Neftáli.

9. Léa, văzând că a încetat să nască, a luat-o pe Zilpá, servitoarea sa, și a dat-o lui Iacób de femeie.

10. Zilpá, servitoarea Léei, i-a născut lui Iacób un fiu.

11. A zis Léa: „Cu noroc!”. Și i-a pus numele Gad.

12. Zilpá, servitoarea Léei, i-a născut un al doilea fiu lui Iacób.

13. Și Léa a zis: „Ce fericită sunt, căci femeile mă vor numi fericită”. Și i-a pus numele Așér.

14. Rubén a mers în zilele seceratului grâului și a găsit mandragore pe câmp și le-a adus Léei, mama sa. Atunci Rahéla a zis Léei: „Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău!”.

15. Ea i-a răspuns: „Nu-ți ajunge că mi-ai luat bărbatul? Vrei să iei și mandragorele fiului meu?”. Și Rahéla a zis: „Ei, bine! Poate să se culce cu tine la noapte, în schimbul mandragorelor fiului tău”.

16. Seara, pe când se întorcea Iacób de la câmp, Léa i-a ieșit în întâmpinare și a zis: „La mine vei intra, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu”. Și el s-a culcat cu ea în noaptea aceea.

17. Dumnezeu a ascultat-o pe Léa. Ea a zămislit și i-a născut lui Iacób al cincilea fiu.

18. Léa a zis: „Mie mi-a dat răsplată Dumnezeu, pentru că i-am dat-o pe servitoarea mea soțului meu”. Și i-a pus numele Isahár.

19. Léa a zămislit iarăși și i-a născut un al șaselea fiu lui Iacób.

20. Léa a zis: „Dumnezeu mi-a dăruit un dar bun! De data aceasta, soțul meu mă va onora, căci i-am născut șase fii”. Și i-a pus numele Zabulón.

21. După aceea a născut o fată și i-a pus numele Diná.

22. Dumnezeu și-a adus aminte de Rahéla; a ascultat-o Dumnezeu și i-a deschis sânul.

23. Ea a zămislit și a născut un fiu și a zis: „A adunat Dumnezeu ocara [de la] mine!”.

24. Și i-a pus numele Iosíf, zicând: „Domnul să-mi mai dea un alt fiu!”.

25. După ce Rahéla l-a născut pe Iosíf, Iacób i-a zis lui Lában: „Lasă-mă să mă duc la locul meu și în țara mea!

26. Dă-mi soțiile și copiii mei pentru care ți-am slujit și voi pleca, căci tu știi slujirea pe care ți-am făcut-o!”.

27. Lában i-a zis: „Dacă am aflat har în ochii tăi […], am cunoscut prin semne că Domnul m-a binecuvântat datorită ție”.

28. Și a spus: „Hotărăște ce plată vrei și ți-o voi da!”.

29. I-a zis: „Tu știi cum ți-am slujit și ce a devenit turma ta datorită mie;

30. căci puținul pe care-l aveai înainte de venirea mea s-a extins mult și Domnul te-a binecuvântat cu fiecare pas al meu. Dar acum, când am să fac și eu [ceva] pentru casa mea?”.

31. Și a zis: „Ce să-ți dau?”. Și Iacób a răspuns: „Nu-mi vei da nimic. De vei face însă ce-ți voi spune, îți voi paște turma și o voi păzi.

32. Voi trece astăzi prin toată turma ta să pun deoparte din ea orice oaie brumărie și bălțată și toate oile negre [între miei] și caprele bălțate și brumării. Asta va fi plata mea.

33. Dreptatea mea va răspunde pentru mine înaintea ta de mâine, când vei veni pentru plata mea; tot ce nu va fi brumăriu și bălțat între capre și negru între miei să fie [socotit] ca furat dacă va fi la mine!”.

34. Lában a zis: „Bine! Fie așa cum ai zis!”.

35. În aceeași zi a pus deoparte țapii brumării și bălțați, toate caprele brumării și bălțate, toate cele ce aveau alb pe ele și toți mieii negri. Le-a dat în mâna fiilor săi.

36. Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacób; iar Iacób păștea celelalte oi ale lui Lában.

37. Iacób a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; și a crestat pe ele dungi albe, scoțând la iveală albul care era pe nuiele.

38. Apoi a pus nuielele pe care le cojise în jgheaburi și adăpătorile cu apă, când veneau oile să bea, chiar în văzul oilor care erau în călduri atunci când veneau să bea.

39. Oile zămisleau uitându-se la nuiele și fătau miei dungați, brumării și bălțați.

40. Iacób împărțea mieii deoparte și-și punea oile cu fața spre ce era pestriț și spre tot ce era negru în turma lui Lában. Dar turmele sale le punea separat și nu le punea cu turma lui Lában.

41. Ori de câte ori erau în călduri oile cele viguroase, Iacób punea sub ochii oilor nuielele în adăpători, pentru ca ele să zămislească după cum erau nuielele.

42. Și pentru oile slabe nu le punea, așa că cele slabe erau pentru Lában, iar cele viguroase erau pentru Iacób.

43. Și așa omul și-a extins [bogăția] foarte mult; a avut multe turme, servitoare și servitori, cămile și măgari.