Logo
🔍

Geneza 34 VBRC2020

« Violența asupra Dínei

1. Diná, fiica Léei, pe care i-o născuse lui Iacób, a ieșit să vadă fiicele țării.

2. A văzut-o Síhem, fiul lui Hamór hevéul, principele ținutului. El a luat-o, s-a culcat cu ea și a umilit-o.

3. Sufletul lui s-a lipit de Diná, fiica lui Iacób, și a iubit-o pe tânără și i-a vorbit tinerei la inimă.

4. Síhem i-a zis tatălui său, Hamór: „Ia-mi-o pe fata aceasta de soție!”.

Pactul matrimonial cu cei din Síhem

5. Iacób a auzit că o necinstise pe Diná, fiica sa; dar, cum fiii săi erau cu turmele pe câmp, Iacób a tăcut până la venirea lor.

6. Hamór, tatăl lui Síhem, a ieșit la Iacób ca să-i vorbească.

7. [Tocmai] atunci fiii lui Iacób au venit de la câmp. Când au auzit [aceasta], bărbații s-au indignat și s-au mâniat foarte mult, pentru că acela făcuse o asemenea faptă de ocară în Israél, culcându-se cu fiica lui Iacób: așa ceva n-ar fi trebuit să se facă.

8. Hamór le-a vorbit, zicând: „Sufletul fiului meu, Síhem, s-a îndrăgostit de fiica voastră; dați-i-o, vă rog, de soție

9. și să ne înrudim prin căsătorie; dați-ne fiicele voastre și luați pentru voi fiicele noastre!

10. Locuiți cu noi; țara este înaintea voastră; așezați-vă, faceți negoț și dobândiți proprietăți în ea!”.

11. Síhem a zis tatălui și fraților ei: „Să aflu har în ochii voștri și vă voi da ce-mi veți cere!

12. Ridicați cât de mult [prețul de] zestre și darul și vă voi da după cum îmi veți zice; numai dați-mi tânăra de soție!”.

13. Fiii lui Iacób le-au zis lui Síhem și lui Hamór, tatăl său, și le-au vorbit cu viclenie, pentru că o necinstise pe sora lor, Diná.

14. Ei i-au zis: „Nu putem face lucrul acesta: să o dăm pe sora noastră unui om netăiat împrejur; căci aceasta ar fi o rușine pentru noi.

15. Numai astfel vom fi de acord, dacă vreți să fiți asemenea nouă, tăindu-vă împrejur toți cei de parte bărbătească.

16. Atunci vă vom da pe fiicele noastre, iar fiicele voastre le vom lua pentru noi; vom locui cu voi și vom deveni un singur popor.

17. Dacă nu ne ascultați și nu vă tăiați împrejur, ne luăm fiica și plecăm”.

18. Cuvintele lor au fost plăcute în ochii lui Hamór și în ochii lui Síhem, fiul lui Hamór.

19. De aceea n-a zăbovit tânărul să facă lucrul [acesta], căci o plăcea pe fiica lui Iacób și era cel mai cinstit în casa tatălui său.

20. Hamór și Síhem, fiul său, s-au dus la poarta cetății lor și le-au vorbit astfel oamenilor din cetatea lor, zicând:

21. „Oamenii aceștia sunt pașnici cu noi; să se așeze în țară și să facă negoț în ea; iată, țara este largă înaintea lor! Noi le vom lua pe fiicele lor de soții și pe fiicele noastre le vom da lor.

22. Numai așa se învoiesc oamenii să locuiască împreună cu noi și să devină un singur popor cu noi, dacă și la noi se vor tăia împrejur toți cei de parte bărbătească așa cum sunt ei tăiați împrejur.

23. Turmele lor, proprietățile lor și toate animalele lor, nu vor fi ele oare ale noastre? Doar să fim de acord cu ei și ei vor locui cu noi”.

Răzbunarea lui Simeón și Lévi

24. Și i-au ascultat pe Hamór și pe Síhem, fiul său, toți cei care treceau prin poarta cetății lor și au fost tăiați împrejur toți cei de parte bărbătească, toți cei care ieșeau prin poarta cetății lor.

25. A treia zi, pe când ei erau încă suferinzi, cei doi fii ai lui Iacób, Simeón și Lévi, frații Dinei, și-au luat fiecare sabia, au venit asupra cetății care [se credea] în siguranță și i-au ucis pe toți cei de parte bărbătească.

26. I-au trecut prin ascuțișul sabiei pe Hamór și pe Síhem, fiul său; au luat-o pe Diná din casa lui Síhem și au ieșit.

27. Fiii lui Iacób au venit asupra celor străpunși și au prădat cetatea, pentru că o necinstiseră pe sora lor.

28. Au luat oile, vitele și măgarii lor și tot ce era în cetate și ce era pe câmp,

29. toate bogățiile lor, pe toți pruncii și femeile lor le-au luat captivi și au jefuit tot ceea ce era în case.

30. Atunci, Iacób le-a zis lui Simeón și lui Lévi: „Voi m-ați tulburat făcându-mă urât de cei care locuiau în țară, de canaaneéni și de ferezéi. Eu am oameni puțini la număr; ei se vor aduna împotriva mea, mă vor lovi și voi fi nimicit eu și casa mea”.

31. Ei au răspuns: „Se cuvenea să facă cu sora noastră cum [se poartă] cu o desfrânată?”.

»