Geneza 42 BVA
1. Când a aflat Iacov că este grâu (de vânzare) în Egipt, le-a zis fiilor lui: „De ce stați și vă uitați unii la alții?
2. Am auzit că în Egipt există grâu! Duceți-vă și cumpărați-ne grâu de acolo, pentru ca să trăim și să nu murim (de foame).”
3. Atunci zece dintre frații lui Iosif s-au dus să cumpere grâu din Egipt.
4. Iacov nu l-a trimis împreună cu frații lui și pe Beniamin – fratele lui Iosif – imaginându-și că era posibil să i se întâmple ceva rău.
5. Astfel, fiii lui Israel s-au dus să cumpere grâu din Egipt, călătorind împreună cu alți oameni care aveau același scop; pentru că în zona Canaanului era foamete.
6. Iosif era guvernatorul țării – cel care vindea cereale întregului popor al acesteia. Când au ajuns frații lui Iosif la el, s-au aplecat cu fața până la pământ înaintea lui.
7. Din momentul în care și-a văzut frații, Iosif i-a recunoscut. Dar s-a prefăcut că nu îi cunoaște; și le-a vorbit cu duritate. El i-a întrebat: „De unde veniți?” Ei au răspuns: „Venim din Canaan, ca să cumpărăm hrană!”
8. Deși Iosif și-a recunoscut frații, ei nu l-au recunoscut.
9. El și-a amintit visele pe care le avusese și care se refereau la ei. Atunci le-a zis: „Voi sunteți spioni; și ați venit să vedeți punctele vulnerabile ale țării!”
10. Ei au răspuns: „Nu, stăpâne! Slujitorii tăi au venit să cumpere hrană!
11. Toți suntem fiii aceluiași om. Slujitorii tăi sunt oameni corecți, nu spioni!”
12. Dar el le-a zis: „Nu este adevărat! Voi ați venit să spionați zonele neprotejate ale țării!”
13. Ei au răspuns: „Noi, slujitorii tăi, suntem doisprezece frați și aparținem aceluiași om care locuiește în Canaan. Cel mai mic dintre noi este acum acasă cu tatăl nostru; iar unul nu mai există!”
14. Dar Iosif le-a zis: „Voi sunteți exact ce am afirmat: spioni.
15. Veți fi verificați astfel: (jur) pe viața faraonului că nu veți pleca din acest loc decât dacă va veni aici și fratele vostru mai mic!
16. Trimiteți-l pe unul dintre voi să îl aducă pe fratele vostru; iar ceilalți vor rămâne în închisoare. Astfel vi se vor verifica afirmațiile; și se va demonstra dacă spuneți adevărul. Altfel, (vă jur) pe viața faraonului, că sunteți cu certitudine niște spioni!”
17. Și astfel i-a băgat pe toți în închisoare pentru trei zile.
18. A treia zi, Iosif le-a zis: „Faceți ce v-am spus; și veți trăi! Eu mă tem de Dumnezeu!
19. Dacă sunteți oameni cinstiți, unul dintre voi să rămână aici în închisoare. Ceilalți mergeți și duceți grâu familiilor voastre.
20. Apoi să mi-l aduceți pe fratele vostru mai mic. Așa vor fi verificate cuvintele voastre; și nu veți muri!” Ei au acceptat să procedeze exact cum li s-a cerut.
21. Atunci fiecare a zis celuilalt: „Cu certitudine că acum plătim pentru ce i-am făcut fratelui nostru. Deși i-am văzut durerea sufletului când ne ruga să nu îi luăm viața, noi nu l-am ascultat. Așa se explică de ce a venit peste noi acest necaz!”
22. Ruben le-a răspuns: „Nu v-am spus eu să nu păcătuiți (făcând fapte rele) împotriva băiatului? Dar nu m-ați ascultat! Acum răspundem pentru sângele lui!”
23. Ei nu știau că Iosif îi înțelegea; pentru că vorbea cu ei prin intermediul unui traducător.
24. Iosif a plecat de lângă ei și a început să plângă. Apoi s-a întors și le-a vorbit din nou. L-a luat pe Simeon și l-a legat în prezența lor.
25. Apoi a ordonat să li se umple sacii cu grâu, să se pună fiecăruia argintul înapoi în sac și să li se ofere provizii pentru drum. Ordinul (lui Iosif) a fost executat.
26. Apoi frații lui Iosif au încărcat grâul pe măgari și au plecat.
27. Când unul dintre ei și-a deschis sacul ca să își hrănească măgarul în locul unde rămăseseră în acea noapte, a văzut că argintul lui era pus deasupra cerealelor.
28. Atunci le-a zis fraților lui: „Argintul mi-a fost dat înapoi! El este aici în sacul meu!” Atunci au fost foarte afectați în inimile lor; și și-au zis unul altuia tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu!!!”
29. Când au ajuns în Canaan la tatăl lor numit Iacov, i-au relatat tot ce li se întâmplase. Ei au zis:
30. „Acel om care este guvernatorul țării, ne-a vorbit dur și a considerat că am venit să spionăm țara.
31. Dar noi i-am spus: «Suntem oameni corecți, nu spioni.
32. Am fost doisprezece frați – fiii ai aceluiași tată. Unul dintre noi nu mai există; iar cel mai mic este acum cu tatăl nostru în Canaan.»
33. Atunci, acel om care este guvernatorul țării, ne-a spus: «Voi verifica dacă sunteți oameni corecți. Lăsați-l pe unul dintre voi cu mine, luați grâu pentru familiile voastre care sunt afectate de foamete; și plecați.
34. Dar să mi-l aduceți pe fratele vostru mai mic; și astfel mă voi convinge că nu sunteți spioni, ci oameni corecți. Apoi vi-l voi da înapoi pe fratele vostru și veți putea face comerț în țară.»”
35. Când și-au golit sacii, fiecare și-a găsit punga cu argint (în sacul lui). Văzând pungile cu argint, s-au temut atât ei, cât și tatăl lor.
36. Atunci Iacov, tatăl lor, le-a zis: „Voi m-ați determinat să rămân fără copii. Iosif nu mai există; Simeon nu mai este. Și acum vreți să îl luați și pe Beniamin… Toate acestea lovesc în mine!”
37. Atunci Ruben i-a zis tatălui lui: „Să-i omori pe cei doi fii ai mei, dacă nu voi reveni împreună cu Beniamin! Îl voi păzi eu și ți-l voi aduce înapoi!”
38. Dar el a răspuns: „Fiul meu nu va merge cu voi; pentru că fratele lui este mort… Doar el (mi-)a mai rămas. Dacă (și lui) i se va întâmpla ceva rău în călătoria pe care o faceți, voi coborî îndurerat și cu părul alb în locuința morților!”