Isaia 17 BVA
1. O profeție despre Damasc. „Privește! Damascul nu va mai fi un oraș; ci va ajunge doar un morman de ruine.
2. Orașele Aroerului vor fi abandonate. Ele vor fi lăsate turmelor care se vor culca acolo nederanjate de nimeni.
3. Efraim va fi lăsat fără fortăreață; iar Damascul va rămâne fără autoritate. Supraviețuitorii lui Aram vor fi ca gloria israelienilor”. Acesta a fost mesajul lui Iahve care este Dumnezeul Armatelor.
4. „În acea zi, gloria lui Iacov va fi slăbită, iar grăsimea corpului lui se va topi.
5. Va fi ca atunci când secerătorul adună grâul, culegând spicele cu mâna lui. Se va întâmpla ca atunci când cineva culege spicele în valea Refaim.
6. Totuși, câteva spice vor mai rămâne – ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline pe cele mai înalte ramuri și patru, cinci măsline pe crengile productive”. Acesta este mesajul Dumnezeului lui Israel care se numește Iahve.
7. „În acea zi, oamenii se vor uita la Creatorul lor și își vor orienta privirea spre Sfântul lui Israel.
8. Nu se vor mai uita la altarele făcute de mâinile lor și nu vor mai privi la astarte și la stâlpii închinați soarelui, pe care i-au făcut (cu) degetele lor.
9. În acea zi, orașele lor fortificate vor fi abandonate ca cele ale hiviților și ca ale amoriților pe care le-au lăsat în fața israelienilor. Totul va fi un teritoriu nelocuit!
10. Se va întâmpla așa pentru că L-ai uitat pe Dumnezeul salvării tale și nu ți-ai amintit de Stânca scăpării tale. Astfel, deși plantezi acum plante speciale și butuci de viță străini,
11. deși chiar în ziua în care îi plantezi îi și faci să crească și în dimineața în care arunci sămânța, o și faci să înflorească, culesul recoltelor va fi luat într-o zi de boală și de durere imposibil de vindecat.
12. Ah, se aude un vuiet de multe popoare care urlă ca o mare foarte agitată! Ah, se aude un muget de popoare care mugesc ca niște ape venind în mare viteză!
13. Popoarele mugesc ca niște ape cu mari torenți; dar El le ceartă. Ele fug departe, duse de vânt ca pleava de pe dealuri și ca iarba dusă de furtună.
14. Seara este teroare! Până dimineața, ei nu mai sunt. Acesta este viitorul celor care ne pradă. Acesta este destinul celor care ne jefuiesc!