Isaia 33 VBRC2020

1. Vai de tine, care devastezi: tu nu ai fost devastat! Vai de tine, care înșeli: tu nu ai fost înșelat! Dar, când vei termina de devastat, te vor devasta pe tine și, când vei sfârși de înșelat, te vor înșela pe tine”.

2. „Doamne, îndură-te de noi! În tine ne punem speranța: fii ajutorul nostru în fiecare dimineață, mântuirea noastră, în timpul strâmtorării!

3. De glasul mulțimii fug popoarele; când te-ai ridicat tu, s-au împrăștiat neamurile.

4. Prada voastră este adunată cum adună furnicile și cum sar lăcustele vor sări asupra ei.

5. Domnul este înălțat și locuiește în înălțimi. El umple Siónul de judecată și dreptate.

6. Fidelitatea va fi în timpul tău, bogății mântuitoare sunt înțelepciunea și știința; teama de Domnul este comoara [Siónului].

7. Iată, vitejii lui strigă afară, mesagerii lui de pace plâng amar.

8. Drumurile sunt pustii; nu mai străbate nimeni cărările; el a rupt alianța, a disprețuit cetățile, nu-l ia în seamă pe om.

9. Țara geme, este slăbită; Libánul este făcut de rușine, se veștejește. Șarón a ajuns ca un pustiu, Basánul și Carmélul s-au scuturat.

10. «Acum mă voi ridica – zice Domnul; acum mă voi ridica și voi fi înălțat».

11. Ați zămislit paie și ați dat naștere la pleavă; suflarea voastră este un foc care vă va mistui.

12. Popoarele vor fi ca niște cuptoare de var, ca spinii tăiați care ard în foc.

13. Ascultați, voi, cei de departe, ce am făcut și luați la cunoștință, voi, cei de aproape, puterea mea!

14. Păcătoșii sunt cuprinși de teamă în Sión, tremurul i-a apucat pe cei fățarnici. Cine dintre noi va putea să stea lângă un foc mistuitor și cine dintre noi va putea locui lângă flăcările veșnice?

15. Cel care umblă după dreptate și vorbește cele drepte, care disprețuiește câștigul din furt, care își scutură mâna ca să nu primească daruri, care își astupă urechea ca să nu audă de sânge și își închide ochii ca să nu vadă răul,

16. acela va locui pe înălțimi; stânci întărite vor fi locul lui sigur; i se va da pâine și apa îi va fi asigurată.

17. Ochii tăi îl vor vedea pe rege în frumusețea lui, vor privi țara întinsă.

18. Inima ta va murmura cu groază: Unde este scribul? Unde este cel care cântărește? Unde este cel care numără turnurile?

19. Atunci nu vei mai vedea poporul arogant, poporul cu buze de neînțeles, cu limba bâlbâită care nu se aude și nu se pricepe.

20. Privește Siónul, cetatea sărbătorilor noastre! Ochii tăi vor vedea Ierusalímul, locuința liniștită, cortul care nu va fi mutat și ai cărui țăruși nu vor fi mutați niciodată și ale cărui funii nu vor fi dezlegate.

21. Căci, acolo, Domnul cel maiestuos va fi pentru noi un loc cu râuri, cu șuvoaie și canale largi. Nu vor intra corăbii cu vâsle, nici nu va trece pe acolo vreo navă mare.

22. Căci Domnul este judecătorul nostru, Domnul este legiuitorul nostru, Domnul este regele nostru: el ne mântuiește!

23. Funiile tale au slăbit încât nu mai întăresc catargul, nu pot întinde pânzele. Atunci se împarte prada unui jaf mare, cei șchiopi iau pradă.

24. Niciun locuitor nu zice: «Sunt bolnav!», iar poporului care locuiește în el i se va îndepărta vina”.