Isaia 37 BVA
1. Când regele Ezechia a auzit acest lucru, și-a rupt hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus la casa lui Iahve.
2. I-a trimis la profetul Isaia – fiul lui Amoț – pe Eliachim – administratorul palatului – pe scribul Șebna și pe bătrânii preoților. Ei erau acoperiți toți cu saci.
3. Atunci i-au zis (lui Isaia): „Ezechia îți spune: «Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de rușine… Copiii trebuie să se nască, dar nu mai este nicio energie pentru a fi născuți.
4. Poate că Dumnezeul tău care se numește Iahve a auzit cuvintele lui Rab-Șache care a fost trimis de stăpânul lui – de regele Asiriei – ca să râdă de Dumnezeul viu; și poate că Dumnezeul tău numit Iahve îl va certa pentru cuvintele pe care le-a auzit. Acum, fă o rugăciune pentru cei care au mai rămas!»”
5. Când slujitorii regelui Ezechia au ajuns la Isaia,
6. el le-a zis: „Să-i spuneți stăpânului vostru că Iahve vorbește astfel: «Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și prin intermediul cărora M-au insultat slujitorii regelui Asiriei!
7. Să știți că voi pune în el un spirit astfel încât, la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui. Și îl voi face să cadă omorât de sabie chiar acolo!»”
8. Când Rab-Șache a auzit că regele Asiriei plecase din Lachiș, s-a întors și l-a găsit luptând împotriva Libnei.
9. Apoi regele Asiriei a fost informat că Tirhaca – regele (celor) din Cuș – a plecat să lupte împotriva lui. Când a auzit acest lucru, a trimis soli la Ezechia, zicând:
10. „Să îi vorbiți lui Ezechia – regele celor numiți Iuda – spunându-i: «Nu Îi permite Dumnezeului tău – în care te încrezi – să te amăgească zicându-ți că Ierusalimul nu va ajunge la discreția regelui Asiriei.
11. Cu certitudine, ai auzit ce au făcut regii Asiriei tuturor țărilor cucerite, distrugându-le în totalitate! Și oare tu să fii salvat?
12. Oare și-au salvat zeii acele popoare pe care părinții mei le-au distrus? Au salvat ei pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Assar?
13. Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele orașului Sefarvaim? Unde este regele orașului Hena sau cel al orașului Iva?»”
14. Ezechia a luat scrisoarea din mâna emisarilor și a citit-o. Apoi s-a dus la casa lui Iahve și a expus-o înaintea Lui.
15. El s-a rugat apoi lui Iahve, zicând:
16. „O, Doamne, Dumnezeul Armatelor și Dumnezeul lui Israel… Tu, Cel care tronezi deasupra heruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerul și pământul!
17. Doamne, apleacă-Ți urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ți ochii și privește! Auzi toate cuvintele pe care Sanherib ni le-a transmis ca să ridiculizeze pe Dumnezeul care este (singurul) viu!
18. Doamne, este adevărat că regii Asiriei au devastat toate aceste popoare și țările lor.
19. Da, le-au aruncat zeii în foc. Dar ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului. Erau doar lemn și piatră.
20. Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, scapă-ne din mâna lui, ca să știe toate regatele pământului că Tu ești singurul Stăpân!”
21. Atunci Isaia – fiul lui Amoț – a trimis pe cineva la Ezechia, ca să îi spună: „Dumnezeul lui Israel care se numește Iahve, vorbește astfel: «Pentru că te-ai rugat vorbindu-Mi despre Sanherib – despre regele Asiriei –,
22. îți spun acum care este cuvântul pe care l-a pronunțat Iahve împotriva lui: Fecioara – fiica Sionului – te desconsideră și râde de tine! Fiica Ierusalimului dă din cap în timp ce tu fugi!
23. Oare știi pe cine ai ridiculizat și ai blasfemiat? Știi împotriva cui ai vorbit? Realizezi împotriva cui ai avut priviri arogante? Împotriva Sfântului lui Israel!
24. Prin slujitorii tăi L-ai ridiculizat pe (acest) Stăpân, când ai zis: ‘Cu mulțimea carelor mele am urcat pe zonele înalte ale munților până la cele mai înalte piscuri ale Libanului! I-am tăiat cei mai înalți cedri și cei mai remarcabili chiparoși. Am ajuns la cele mai înalte vârfuri și la pădurea cea mai deasă.
25. Am săpat fântâni și am băut apă din ele. Cu tălpile picioarelor mele am secat toate izvoarele Egiptului.’
26. Oare nu ai auzit? Eu le-am conceput (pe toate acestea) cu mult timp în urmă. Le-am planificat din zile străvechi. Dar acum le-am permis să se întâmple. Și astfel, tu ai ajuns să transformi orașe fortificate în grămezi de dărâmături.
27. Locuitorii lor nu au nicio șansă de scăpare. Ei sunt panicați și le este rușine de tot ce se întâmplă cu ei. Au ajuns ca iarba de pe câmp și ca verdeața fragedă. Sunt ca iarba de pe acoperișuri – care se usucă înainte să crească.
28. Dar Eu știu unde stai, când ieși, când intri și cât ești de supărat pe Mine.
29. Pentru că te-ai mâniat pe Mine și pentru că aroganța ta a ajuns la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nasul tău și zăbala Mea în gura ta. Te voi întoarce pe drumul pe care ai venit.
30. Acum, să știi, Ezechia, că va fi un semn (de confirmare) pentru tine: în acest an veți mânca ce va crește de la sine; iar în al doilea an veți consuma ce va răsări din ce a rămas. Dar în al treilea an veți semăna și veți secera, veți planta vii și le veți mânca fructele.
31. Supraviețuitorii celor din teritoriul numit Iuda – cei rămași – vor avea din nou rădăcini jos și vor produce fructe deasupra.
32. Din Ierusalim vor veni nișe supraviețuitori și din muntele Sion va veni un grup de oameni care au rezistat tuturor exterminărilor. Pasiunea lui Iahve care este Dumnezeul Armatelor, va face ca acest lucru să se întâmple!»”
33. „Acum, Iahve vorbește despre regele Asiriei: «Nu va intra în acest oraș și nu va trage nici măcar o săgeată acolo. Nu va veni în fața lui cu vreun scut și nu va ridica împotriva lui nicio rampă de asalt.
34. Se va întoarce pe drumul pe care a venit; și nu va intra în acest oraș. Acestea sunt cuvintele lui Iahve.
35. Eu voi proteja acest oraș pentru a-l salva – de dragul Meu și de dragul sclavului Meu numit David!»”
36. Îngerul lui Iahve a venit în tabăra asirienilor și a omorât o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Când oamenii care formau poporul (asirian) s-au trezit dimineața devreme, au văzut că toți (aceia) erau niște corpuri moarte.
37. Atunci Sanherib – regele Asiriei – și-a desființat tabăra și a plecat. El s-a întors la Ninive și a locuit acolo.
38. În timp ce se închina în templul zeului lui numit Nisroc, fiii lui care se numeau Adra-Melec și Sarețer, l-au omorât cu sabia și apoi au fugit în țara Ararat. În locul lui a guvernat fiul lui care se numea Esar-Hadon.