Isaia 5 VBRC2020

1. „Vreau să cânt o cântare de dragoste pentru iubitul meu. Iubitul meu avea o vie pe un deal mănos.

2. A săpat-o, a curățat-o de pietre și a plantat viță aleasă, a construit un turn în mijlocul ei și a pus un teasc în ea, a așteptat să facă struguri, dar a făcut aguridă.

3. Acum, locuitori ai Ierusalímului și oameni ai lui Iúda: faceți judecată între mine și via mea!

4. Ce ar mai fi trebuit să fac pentru via mea și nu am făcut? De ce, așteptându-mă să facă struguri, a făcut aguridă?

5. Acum, vă voi face cunoscut ce-i voi face viei mele: îi voi îndepărta gardul și va fi devastată; îi voi distruge zidul și va fi călcată în picioare.

6. O voi preface în pustiu; nu va mai fi tăiată și nici săpată și vor crește mărăcini și spini. Voi porunci norilor să nu mai verse ploaie asupra ei.

7. Căci via Domnului Sabaót este casa lui Israél și cei din Iúda, plantația lui preferată. Se aștepta judecată, și, iată, vărsare de sânge; dreptate, și, iată, strigăte!”.

8. Vai de cei care adaugă casă la casă, de cei care alătură câmp lângă câmp până la capătul ținutului! Voi veți locui singuri în mijlocul țării.

9. Domnul Sabaót mi-a zis: „Deși sunt case multe, vor fi spre ruină și, deși sunt mari și frumoase, vor fi fără locuitori”.

10. Căci zece pogoane de vie vor produce un singur bat și un ómer de sămânță va produce o éfă.

11. Vai de cei care se scoală dis-de-dimineață și aleargă după băutură tare, de cei care întârzie până după căderea serii, înfierbântați de vin!

12. Harpă, alăută, tamburină, flaut și vin sunt la ospețele lor; la lucrarea Domnului nu se uită și faptele mâinilor sale nu le văd.

13. De aceea poporul meu este dus în captivitate, din lipsă de cunoaștere; cei de seamă ai lui mor de foame și mulțimea sa se stinge de sete.

14. De aceea, Șeólul și-a lărgit gâtlejul și și-a deschis larg gura. A coborât frumusețea [poporului], mulțimea, zgomotul și veselia din el.

15. Omul va fi umilit și bărbatul înjosit, iar ochii celor mândri se vor pleca.

16. Dar Domnul Sabaót va fi înălțat prin judecată și Dumnezeul cel Sfânt va fi sfințit prin dreptate.

17. Mieii vor paște ca pe pășunea lor și caprele grase vor devora [până și] ruinele.

18. Vai de cei care-și atrag nelegiuirea cu funia deșertăciunii și păcatul cu frânghii de la car.

19. Ei zic: „Să se grăbească și să-și împlinească repede lucrarea, ca să vedem! Să se apropie și să ajungă planul Sfântului lui Israél, ca să-l cunoaștem!”.

20. Vai de cei care spun că răul este bine și binele rău, care stabilesc întunericul drept lumină și lumina drept întuneric, care stabilesc amarul dulce și dulcele amar.

21. Vai de cei înțelepți în ochii lor și de cei care sunt pricepuți înaintea lor!

22. Vai de cei viteji în a bea vin și de oamenii iscusiți în a amesteca băuturi tari,

23. de cei care pentru mită îl îndreptățesc pe cel nelegiuit, iar de la cei drepți îndepărtează dreptatea.

24. De aceea, așa cum pleava este devorată de flacăra de foc și fânul se consumă în vâlvătaie, rădăcina lor va putrezi și ramurile lor se vor înălța ca praful, pentru că au nesocotit legea Domnului Sabaót și cuvântul Celui Sfânt al lui Israél l-au disprețuit.

25. De aceea, mânia Domnului s-a aprins împotriva poporului său, și-a întins mâna împotriva lor și i-a lovit; munții s-au cutremurat și cadavrele [poporului] sunt ca un gunoi în mijlocul drumurilor. Cu toate acestea, mânia lui nu s-a potolit și mâna lui este încă întinsă.

26. A înălțat un steag pentru popoarele din depărtare și a fluierat după ele de la marginea pământului și, iată, ele, sprintene, vin degrabă.

27. Nimeni dintre ei nu este obosit, nimeni nu se poticnește; niciunul nu moțăie și nimeni nu doarme; niciunul nu are deschisă c ingătoarea coapselor sale și nimeni nu și-a desfăcut cureaua sandalelor.

28. Săgețile lor sunt ascuțite și toate arcurile lor, întinse; copitele cailor lor sunt ca de cremene, iar roțile [carelor] lor par ca o vijelie.

29. Răcnetul lor este ca al leoaicei și rag ca puii de leu: freamătă, apucă prada și o iau și nu este salvator.

30. Vor fremăta împotriva lui în ziua aceea ca freamătul mării; vor privi către țară, și, iată, întuneric, strâmtorare, iar lumina se va întuneca din cauza norilor săi.