Isaia 50 NTR

1. Așa vorbește Domnul: „Unde este acea scrisoare de despărțire a mamei voastre, prin care am alungat-o? Sau căruia dintre creditorii Mei v-am vândut Eu? Iată, din cauza nelegiuirilor voastre ați fost vânduți și din cauza fărădelegilor voastre a fost alungată mama voastră.

2. De ce, când am venit, n-a mai fost nimeni acolo? De ce, când am strigat, n-a răspuns nimeni? A fost oare mâna Mea prea scurtă pentru a vă răscumpăra? N-am avut Eu oare putere pentru a vă elibera? Iată, cu mustrarea Mea, pot să sec marea și să transform râurile în deșert; peștii lor putrezesc din lipsă de apă și mor de sete.

3. Eu îmbrac cerurile cu întuneric și le învelesc cu o pânză de sac“.

4. „Stăpânul Domn Mi-a dăruit o limbă iscusită ca să știu să sprijin cu vorba pe cel obosit. El Îmi trezește, în fiecare dimineață, El Îmi trezește urechea, ca să ascult asemenea unor ucenici.

5. Stăpânul Domn Mi-a deschis urechea, iar Eu nu M-am răzvrătit, nu I-am întors spatele.

6. Mi-am dat spatele celor ce Mă loveau și obrajii celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns fața de insulte și de scuipat.

7. Stăpânul Domn Îmi vine în ajutor; de aceea nu voi fi făcut de rușine. De aceea Mi-am făcut fața ca de cremene, știind că nu voi fi făcut de rușine.

8. Cel Ce Mă îndreptățește este aproape! Cine îndrăznește să Mă acuze? Să ne înfățișăm împreună! Unde este cel ce Mă acuză? Să Mă confrunte!

9. Iată, Stăpânul Domn Îmi vine în ajutor! Cine îndrăznește să Mă condamne? Iată, toți se vor învechi ca o haină, iar molia îi va mânca.

10. Care dintre voi se teme de Domnul și ascultă de glasul Slujitorului Său? Cel ce umblă în întuneric și nu are lumină, să se încreadă în Numele Domnului și să se sprijine pe Dumnezeul său!

11. Iată, voi toți care aprindeți un foc și purtați torțe aprinse, umblați, dar în lumina focului vostru și a torțelor pe care le-ați aprins! Aceasta veți primi din mâna Mea: veți zăcea într-un loc al durerii.