Isaia 9 VBRC2020

1. Poporul care umbla în întuneric a văzut o lumină mare, peste cei care locuiau în ținutul umbrei morții a strălucit o lumină.

2. Ai înmulțit poporul lui, le-ai mărit bucuria: se bucură înaintea ta cum se veselesc la seceriș și se înveselesc ca la împărțirea prăzii.

3. Căci tu ai sfărâmat jugul care-l apăsa, toiagul de pe umerii săi și nuiaua celui care-l oprima ca în ziua de la Madián.

4. Căci orice încălțăminte zgomotoasă și orice manta învăluită în sânge vor fi arse, hrană pentru foc.

5. Pentru că un copil ni s-a născut, un fiu ni s-a dat nouă. Stăpânirea va fi pe umerii lui și va fi numit sfetnic minunat, Dumnezeu puternic, părinte veșnic, principe al păcii,

6. ca întinderea stăpânirii lui și a păcii să nu aibă sfârșit pe tronul lui Davíd și, în regatul lui, să-l întărească și să-l facă stabil prin judecată și prin dreptate de acum și pentru totdeauna. Zelul Domnului Sabaót va face aceasta.

7. Domnul a trimis un cuvânt împotriva lui Iacób și a căzut în Israél.

8. Tot poporul – Efraím și locuitorii Samaríei – a cunoscut și ziceau în mândria și trufia inimii:

9. „Au căzut cărămizi, dar vom construi cu pietre cioplite; sicomori au fost tăiați, dar îi vom înlocui cu cedri”.

10. Domnul îi va ridica pe adversarii lui Rezín împotriva lui și pe dușmanii lui îi va întărâta.

11. Arám, din față, și filisténii, din spate, îl vor devora pe Israél cu toată gura. Cu toate acestea, mânia lui nu se va potoli și mâna lui rămâne încă întinsă.

12. Poporul nu se întoarce la cel care-l lovește și nu-l caută pe Domnul Sabaót.

13. Domnul va nimici din Israél capul și coada, ramura de palmier și trestia, într-o singură zi;

14. bătrânul și omul de vază sunt capul, iar profetul care învață minciuni este coada.

15. Cei care călăuzesc poporul acesta l-au dus în eroare și cei care sunt călăuziți au rătăcit.

16. De aceea, Domnul nu se bucură de tinerii săi și nu are milă de orfanii și de văduvele sale, căci toți sunt fățarnici și răufăcători, orice gură vorbește nebunii; cu toate acestea, mânia lui nu s-a potolit și brațul său este încă întins.

17. Căci răutatea arde ca focul care consumă mărăcini și spini, aprinde tufișurile pădurii și se înalță ca un rotocol de fum.

18. Căci, de mânia Domnului Sabaót, pământul se pârjolește, poporul devine hrană pentru foc și nimeni nu-l cruță pe fratele său.

19. Sfâșie în dreapta și tot mai este foame, devorează la stânga și nu se satură: fiecare consumă carnea mâinii sale,

20. Manáse pe Efraím, Efraím pe Manáse și amândoi sunt împotriva lui Iúda. Cu toate acestea, mânia Domnului nu se potolește și brațul lui este încă întins.