Logo
🔍

Ieremia 10 VBRC2020

«

1. Ascultați cuvântul pe care vi-l spune Domnul, casă a lui Israél!

2. Așa vorbește Domnul: „Nu învățați calea neamurilor și nu vă înspăimântați de semnele cerului, căci neamurile se înspăimântă de ele!

3. Obiceiurile neamurilor sunt deșertăciune: e lemn pe care [cineva] îl taie din pădure, lucrarea mâinilor celui care cioplește cu securea.

4. Îl înfrumusețează cu argint și cu aur, îl întăresc cu cuie și cu ciocan ca să nu se miște.

5. Ei sunt ca o sperietoare într-un câmp de pepeni: nu vorbesc, trebuie să fie purtați, întrucât nu pășesc; nu vă temeți de ei, căci ei nu pot face nici rău, nici bine!”.

6. Nu este nimeni ca tine, Doamne! Tu ești mare și mare este numele tău în putere.

7. Cine nu se va teme de tine, rege al neamurilor? Căci ție ți se cuvine [aceasta]. Între toți înțelepții neamurilor și în toate regatele lor nu este nimeni asemenea ție.

8. Totodată ei sunt și proști, și nebuni. Doctrină a deșertăciunilor este lemnul.

9. Argint bătut este adus din Tarșíș și aur, din Ufáz, lucrare meșteșugită a mâinilor topitorului; haina lor este de purpură stacojie și violetă, toate sunt lucrare de înțelepți.

10. Domnul este Dumnezeul adevărat; el este Dumnezeul vieții și rege veșnic. De mânia lui se cutremură pământul și neamurile nu pot [suporta] indignarea sa.

11. Așa să spuneți: „Dumnezeii care nu au făcut cerul și pământul, aceștia vor pieri de pe pământ și de sub cer”.

12. Dar el a făcut pământul cu puterea lui, a stabilit lumea prin înțelepciunea lui și cu priceperea lui a întins cerurile.

13. Când dă drumul glasului său, e un vuiet de ape în ceruri; face să urce negura de la marginile pământului, el face fulgerele pentru ploaie și face să iasă vântul din vistieriile sale.

14. Căci tot omul poate să devină prost de la cunoaștere, orice topitor poate fi făcut de rușine de chipul turnat, căci idolul este o înșelăciune și nu este suflare în el.

15. Ei sunt deșertăciune, lucrare caraghioasă; când vor fi vizitați, vor pieri.

Panică în țară

16. Însă nu ca ei este partea lui Iacób, căci [Domnul] este cel care a plăsmuit toate, iar Israél este tribul moștenirii sale: Domnul Sabaót este numele lui.

17. Adună-ți din țară bunurile, tu care locuiești în fortăreață!

18. Căci așa vorbește Domnul: „Iată, eu îi voi arunca, de data aceasta, pe locuitorii țării și-i voi strâmtora ca ei să poată să găsească!”.

19. Vai de mine, din cauza rănii mele; lovitura mea este de nevindecat, iar eu am zis: „Aceasta este boala mea și o voi suporta”!

20. Cortul meu este devastat și toate funiile mele au fost rupte. Fiii mei au ieșit de la mine: nu mai este nimeni care să întindă cortul meu și să-mi ridice pânzele.

21. Păstorii s-au prostit, nu l-au căutat pe Domnul, de aceea nu au avut succes și toate turmele lor au fost împrăștiate.

22. Un zgomot se aude; iată, vine și un cutremur din ținutul de nord ca să facă din cetățile lui Iúda o ruină, locuință a șacalilor!

23. Eu știu, Doamne, că nu ține de om calea lui, că nu ține de nimeni să meargă și să-și stabilească pașii.

24. Corectează-mă, Doamne, dar după dreptate, nu după mânia ta, ca să nu mă nimicești!

25. Ci revarsă-ți furia asupra neamurilor care nu te cunosc, asupra familiilor care nu cheamă numele tău, pentru că l-au devorat pe Iacób, l-au devorat, l-au consumat și au pustiit locuința lor!

»