Ieremia 12 VDCL

1. Doamne, tu ești drept când mă judec cu tine. Totuși voi vorbi cu tine de judecăți. De ce propășește calea răilor și sunt fericiți toți cei ce se poartă în totul cu necredincioșie?

2. I‐ai sădit și au prins rădăcină: cresc și încă dau și rod. Ești aproape în gura lor, dar departe de rărunchii lor.

3. Dar tu, Doamne, mă cunoști. M‐ai văzut și mi‐ai cercat inima față de tine. Trage‐i ca pe niște oi pentru junghiere și pune‐i deoparte pentru ziua junghierii!

4. Până când va jeli țara și se vor usca ierburile de pe toată câmpia? De răutatea locuitorilor ei pier vitele și păsările. Căci ei zic: El nu va vedea sfârșitul nostru.

5. Dacă ai fugit cu cei pedeștri și te‐au obosit, atunci cum te vei întrece cu caii? Și dacă ești încrezător într‐o țară de pace, ce vei face la umflarea Iordanului?

6. Căci și frații tăi și casa tatălui tău și ei s‐au purtat cu necredincioșie față de tine, da, au strigat tare după tine. Nu‐i crede, chiar dacă‐ți vor vorbi bine.

7. Mi‐am părăsit casa, mi‐am lepădat moștenirea, am dat pe iubita sufletului meu în mâinile vrăjmașilor săi.

8. Moștenirea mea s‐a făcut pentru mine ca un leu în pădure; și‐a ridicat glasul împotriva mea: de aceea am urât‐o.

9. Moștenirea mea este pentru mine o pasăre răpitoare pestriță. Sunt păsări răpitoare împotriva ei în jurul ei? Mergeți, adunați toate fiarele câmpului, aduceți‐le să mănânce.

10. Mulți păstori au stricat via mea, au călcat în picioare partea mea, au prefăcut partea mea plăcută într‐o pustie goală.

11. Au prefăcut‐o într‐o pustietate; pustiită, ea jelește la mine: toată țara s‐a pustiit, căci nimeni n‐o ia la inimă.

12. Pe toate înălțimile goale în pustie au venit prădători. Căci sabia Domnului mistuie de la o margine a țării până la cealaltă: nicio carne n‐are pace.

13. Au semănat grâu și au secerat spini; s‐au ostenit și n‐au niciun folos. Rușinați‐vă deci de veniturile voastre, din pricina aprinderii mâniei Domnului.

14. Așa zice Domnul împotriva tuturor vecinilor mei celor răi, care se ating de moștenirea pe care am dat‐o poporului meu Israel s‐o moștenească: Iată îi voi smulge din țara lor și voi smulge casa lui Israel din mijlocul lor.

15. Și va fi așa: după ce îi voi smulge, mă voi întoarce și voi avea milă de ei și‐i voi aduce înapoi pe fiecare la moștenirea sa și pe fiecare la țara sa.

16. Și va fi așa: dacă vor învăța cu tot dinadinsul căile poporului meu, ca să jure pe numele meu: Viu este Domnul! cum au învățat pe poporul meu să jure pe Baal, atunci vor fi zidiți în mijlocul poporului meu.

17. Și dacă nu vor asculta, voi smulge cu desăvârșire acest neam și‐l voi pierde, zice Domnul.