Ieremia 13 VDCL

1. Așa mi‐a zis Domnul: Du‐te și cumpără‐ți un brâu de in și pune‐l pe coapsele tale, dar să nu‐l moi în apă.

2. Și am cumpărat un brâu după cuvântul Domnului și l‐am pus peste coapsele mele.

3. Și cuvântul Domnului a fost către mine a doua oară, zicând:

4. Ia brâul pe care l‐ai cumpărat, care este pe coapsele tale, și scoală‐te, mergi la Eufrat și ascunde‐l acolo în crăpătura stâncii.

5. Deci m‐am dus și l‐am ascuns lângă Eufrat, cum mi‐a poruncit Domnul.

6. Și a fost așa: după trecere de multe zile Domnul mi‐a zis: Scoală‐te, mergi la Eufrat și ia de acolo brâul pe care ți‐am poruncit să‐l ascunzi acolo.

7. Și m‐am dus la Eufrat și am săpat și am luat brâul din locul în care‐l ascunsesem; și iată brâul era stricat și nu era bun de nimic.

8. Atunci cuvântul Domnului a fost către mine, zicând:

9. Așa zice Domnul: Astfel voi strica mândria lui Iuda și mândria cea mare a Ierusalimului.

10. Acest popor rău care nu voiește să asculte de cuvintele mele, ci umblă după învârtoșarea inimii lor și merg după alți dumnezei ca să le slujească și să li se închine, vor fi ca brâul acesta care nu este bun de nimic.

11. Căci cum este lipit brâul de coapsele omului, așa am lipit și eu de mine toată casa lui Israel și toată casa lui Iuda, zice Domnul, ca să‐mi fie popor și nume și laudă și slavă; dar n‐au voit să audă.

12. De aceea le vei vorbi cuvântul acesta: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Orice burduf se va umple cu vin. Și îți vor zice: Oare nu știm noi că orice burduf se va umple cu vin?

13. Atunci le vei zice: Așa zice Domnul: Iată, voi umple de beție pe toți locuitorii țării acesteia și pe împărații care șed pe scaunul de domnie al lui David și pe preoții și pe prorocii și pe toți locuitorii Ierusalimului.

14. Și‐i voi izbi unii de alții, pe părinți și pe copii împreună, zice Domnul. Nu mă voi îndura, nici nu voi cruța, nici nu voi avea milă ca să nu‐i nimicesc.

15. Auziți și plecați urechea, nu vă îngâmfați; căci Domnul a vorbit.

16. Dați slavă Domnului Dumnezeului vostru, mai înainte de a aduce întunericul și mai înainte de a vi se poticni picioarele pe munții amurgului. Și veți aștepta lumina, dar el o va schimba în umbră de moarte, o va preface în întuneric des.

17. Și dacă nu veți auzi, sufletul meu va plânge în locuri ascunse pentru mândria voastră și ochiul meu va plânge amar și va vărsa lacrimi pentru că turma Domnului s‐a dus în robie.

18. Spune împăratului și împărătesei: Smeriți‐vă, ședeți jos, căci turbanele capetelor voastre au căzut, cununa slavei voastre.

19. Cetățile de la miazăzi sunt închise și nu este cine să deschidă. Tot Iuda este dus prins, este dus prins cu totul.

20. Ridicați‐vă ochii și uitați‐vă la cei ce vin de la miazănoapte. Unde este turma dată ție, frumoasa ta turmă?

21. Ce vei zice când va pune cap peste tine pe acei pe care i‐ai învățat să‐ți fie prieteni de aproape? Oare nu te vor apuca dureri ca pe o femeie în facere?

22. Și dacă vei zice în inima ta: De ce au venit aceste lucruri peste mine? Pentru mărimea nelegiuirii tale ți s‐au descoperit poalele și ți s‐au siluit călcâiele.

23. Poate etiopianul să‐și schimbe pielea sau leopardul petele? Atunci puteți și voi să faceți bine, voi, care sunteți deprinși să faceți rău.

24. De aceea îi voi împrăștia ca pe pleava care se duce de vântul pustiei.

25. Acesta este sorțul tău, partea măsurată ție de la mine, zice Domnul; căci m‐ai uitat și te‐ai încrezut în minciună.

26. De aceea îți voi întoarce și eu poalele peste cap și ți se va vedea rușinea.

27. Am văzut urâciunile tale: preacurviile tale și nechezările tale, destrăbălarea curviei tale pe dealuri, pe câmp. Vai de tine, Ierusalime! Nu vei fi curățit… cât va mai fi?