Ieremia 2 NTR

1. Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând:

2. „Du-te și vestește în auzul locuitorilor Ierusalimului astfel: «Așa vorbește Domnul: ‘Îmi amintesc de credincioșia tinereții tale, cum, mireasă fiind, Mă iubeai și Mă urmai prin deșert, pe un pământ nesemănat.

3. Israel era sfântul Domnului, primul rod al recoltei Lui; toți cei ce-l devorau se făceau vinovați și nenorocirea venea peste ei’»“, zice Domnul.

4. Ascultați Cuvântul Domnului, Casă a lui Iacov, toate clanurile Casei lui Israel!

5. Așa vorbește Domnul: „Ce nedreptate au găsit strămoșii voștri în Mine, de s-au îndepărtat de Mine? Ei s-au dus după deșertăciuni și au devenit ei înșiși deșertăciuni.

6. Nu s-au întrebat: «Unde este Domnul, Care ne-a scos din țara Egiptului și ne-a condus prin deșert, printr-un pământ uscat și plin de gropi, printr-un pământ al secetei și al umbrei morții, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește niciun om?».

7. V-am dus într-o țară ca o livadă, ca să mâncați din rodul ei și din bunătățile ei, însă voi ați venit și Mi-ați pângărit țara, Mi-ați transformat moștenirea într-o urâciune.

8. Preoții nu s-au întrebat: «Unde este Domnul?». Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut; păstorii s-au răzvrătit împotriva Mea. Profeții au profețit prin Baal și s-au dus după cei ce nu pot fi de niciun folos.

9. De aceea Mă voi certa din nou cu voi“, zice Domnul, „și Mă voi certa și cu copiii copiilor voștri.

10. Traversați marea spre țărmurile Chitimului și priviți! Trimiteți la Chedar și uitați-vă bine; vedeți dacă acolo s-a întâmplat așa ceva!

11. Și-a schimbat vreo națiune dumnezeii, cu toate că ei nu sunt Dumnezeu? Poporul Meu însă și-a schimbat Gloria cu ceva care nu-i este de niciun folos.

12. Mirați-vă de aceasta, ceruri! Înfiorați-vă, uimiți-vă mult“, zice Domnul,

13. „căci poporul Meu a comis două lucruri rele: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, și și-au săpat fântâni, fântâni sparte, care nu țin apa.

14. Este Israel un sclav? Este el un fiu de sclav din naștere? Atunci de ce a devenit pradă?

15. Leii răcnesc împotriva lui și își ridică glasurile. Ei îi pustiesc țara; cetățile lui sunt devastate și fără locuitori.

16. Chiar și cei din Nof și Tapanhes ți-au zdrobit creștetul capului.

17. Nu ți-ai provocat tu singur lucrul acesta pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, când El te conducea pe cale?

18. Și acum, de ce o iei pe calea Egiptului ca să bei din apele Șihorului? De ce o iei pe calea Asiriei ca să bei din apele râului?

19. Răutatea ta te va pedepsi, necredincioșia ta te va mustra. Vei ști și vei vedea astfel cât de rău și de amar este pentru tine să-L părăsești pe Domnul, Dumnezeul tău, și să nu ai nicio frică de Mine“, zice Stăpânul, Domnul Oștirilor.

20. „Deși, demult, ți-am sfărâmat jugul și ți-am smuls legăturile, totuși tu ai zis: «Nu voi mai sluji». Căci pe orice deal înalt și sub orice copac verde te-ai întins ca o prostituată.

21. Eu te-am plantat ca pe o vie aleasă, toată dintr-o sămânță foarte bună. Cum de te-ai transformat față de Mine într-o ramură putredă de viță străină?

22. Chiar dacă te-ai spăla cu sodă, chiar dacă te-ai da cu multă leșie, nelegiuirea ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei“, zice Stăpânul Domn.

23. „Cum poți spune: «Nu m-am pângărit și nu am alergat după baali!»? Uită-te cum te-ai comportat în vale și recunoaște ce-ai făcut. Ești ca o dromaderă iute, ale cărei căi sunt întortocheate,

24. ca o măgăriță sălbatică, obișnuită cu pustiul, care gâfâie în aprinderea poftei ei! Cine o va împiedica să-și satisfacă pofta? Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o, căci o găsesc la vremea împerecherii ei.

25. Oprește-te până când nu ajungi desculță și cu gâtul uscat! Dar tu zici: «În zadar! Eu iubesc dumnezeii străini și vreau să merg după ei!».

26. Cum este făcut de rușine un hoț când este prins, tot așa este făcută de rușine Casa lui Israel: ei, regii și conducătorii lor, preoții și profeții lor.

27. Ei zic lemnului: «Tu ești tatăl nostru!» și pietrei: «Tu ne-ai dat naștere!». Căci s-au întors cu spatele la Mine, nu cu fața. Dar când sunt în nenorocire, ei zic: «Ridică-Te și salvează-ne!».

28. Unde sunt atunci dumnezeii pe care vi i-ați făcut? Să se ridice ei deci, și să te salveze în vremea nenorocirii tale! Căci Iuda, ai tot atâția dumnezei, câte cetăți ai!

29. De ce vă certați cu Mine? Toți v-ați răzvrătit împotriva Mea“, zice Domnul.

30. „Degeaba v-am lovit copiii, căci tot nu s-au lăsat disciplinați. Sabia voastră i-a devorat pe profeții voștri, ca un leu distrugător“.

31. Voi, cei din generația aceasta, uitați-vă la Cuvântul Domnului: „Am fost Eu un deșert pentru Israel, sau o țară a întunericului? De ce spune poporul Meu: «Suntem liberi să rătăcim! Nu vom mai veni la Tine!»?

32. Își uită o fecioară bijuteriile sau o mireasă eșarfele? Poporul Meu însă M-a uitat de zile fără număr.

33. Ce bine îți pregătești calea când cauți iubire! Astfel, până și pe femeile rele le-ai învățat căile tale!

34. Chiar și pe marginile hainelor tale se găsește sângele săracilor nevinovați, pe care nu i-ai prins dând vreo spargere. Dar, în pofida acestor lucruri,

35. tu zici: «Sunt nevinovat! Sigur mânia Lui s-a retras de la mine!». Însă Eu te voi judeca, pentru că zici: «Nu am păcătuit!».

36. De ce atâta grabă ca să-ți schimbi calea? Vei fi făcut de rușine de către Egipt, așa cum ai fost făcut de rușine de către Asiria.

37. Și de acolo vei ieși cu mâinile pe cap, căci Domnul i-a respins pe cei în care te încrezi și nu vei reuși împreună cu ei“.