Ieremia 36 VDCL

1. Și a fost așa: în anul al patrulea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, a fost către Ieremia cuvântul acesta de la Domnul, zicând:

2. Ia‐ți un sul de carte și scrie în el toate cuvintele pe care ți le‐am vorbit împotriva lui Israel și împotriva lui Iuda și împotriva tuturor neamurilor, din ziua când ți‐am vorbit, din zilele lui Iosia, până în ziua aceasta.

3. Poate că va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i‐l fac, ca să se întoarcă fiecare de la calea sa cea rea și ca să le iert nelegiuirea și păcatul.

4. Și Ieremia a chemat pe Baruc, fiul lui Neriia; și Baruc a scris în sulul de carte din gura lui Ieremia toate cuvintele Domnului pe care i le‐a vorbit.

5. Și Ieremia a poruncit lui Baruc, zicând: Eu sunt închis, nu pot să intru în casa Domnului;

6. dar intră tu și citește de pe sulul pe care l‐ai scris din gura mea, cuvintele Domnului în urechile poporului în casa Domnului în ziua de post; și să le citești și în urechile întregului Iuda care vin din cetățile lor.

7. Poate că cererea lor va cădea înaintea Domnului și se vor întoarce fiecare de la calea sa cea rea; căci mare este mânia și furia pe care a rostit‐o Domnul împotriva acestui popor.

8. Și Baruc, fiul lui Neriia, a făcut după toate cele ce‐i poruncise Ieremia, prorocul, citind de pe carte cuvintele Domnului în casa Domnului.

9. Și a fost așa: în anul al cincilea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, în luna a noua, au vestit un post înaintea Domnului pentru tot poporul din Ierusalim și pentru tot poporul care venea din cetățile lui Iuda la Ierusalim.

10. Și Baruc a citit de pe carte cuvintele lui Ieremia în casa Domnului, în cămara lui Ghemaria, fiul lui Șafan, cărturarul, în curtea de sus, la intrarea porții celei noi a casei Domnului, în urechile întregului popor.

11. Și Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Șafan, a auzit toate cuvintele Domnului din carte

12. și s‐a coborât la casa împăratului în cămara cărturarului și, iată, toți mai marii ședeau acolo: Elișama, cărturarul, Delaia, fiul lui Șemaia, și Elnatan, fiul lui Acbor, și Ghemaria, fiul lui Șafan, și Zedechia, fiul lui Hanania și toți mai marii.

13. Atunci Mica le‐a spus toate cuvintele pe care le‐a auzit când citea Baruc în carte în urechile poporului.

14. Și toți mai marii au trimis la Baruc pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Șelemia, fiul lui Cuși, zicând: Ia în mâna ta sulul în care ai citit în urechile poporului și vino. Și Baruc, fiul lui Neriia, a luat sulul în mână și a venit la ei.

15. Și ei i‐au zis: Acum șezi și citește‐l în urechile noastre. Și Baruc a citit în urechile lor.

16. Și a fost așa: cum au auzit ei toate cuvintele s‐au uitat înspăimântați unul la altul și au zis lui Baruc: Vom spune împăratului toate cuvintele acestea.

17. Și au întrebat pe Baruc, zicând: Spune‐ne acum: Cum ai scris toate cuvintele acestea din gura lui?

18. Atunci Baruc le‐a zis: El mi‐a spus cu gura toate cuvintele acestea și eu scriam cu cerneală în carte.

19. Și mai marii au zis lui Baruc: Du‐te, ascunde‐te, tu și Ieremia, și să nu știe nimeni unde sunteți.

20. Și au intrat la împărat în curte, dar au lăsat sulul în cămara lui Elișama, cărturarul; și au spus toate cuvintele în urechile împăratului.

21. Și împăratul a trimis pe Iehudi să ia sulul și l‐a luat din cămara lui Elișama, cărturarul. Și Iehudi l‐a citit în urechile împăratului și în urechile tuturor mai marilor care stăteau lângă împărat.

22. Și împăratul ședea în casa de iarnă, în luna a noua: și înaintea lui era un foc în vatră arzând.

23. Și a fost așa: când Iehudi citea trei sau patru fețe, împăratul le tăia cu cuțitul cărturarului și le arunca în focul care era în vatră, până când a fost mistuit tot sulul în focul care era în vatră.

24. Și nu s‐au înspăimântat, nici nu și‐au sfâșiat hainele, nici împăratul, nici vreunul din slujitorii lui care auziseră cuvintele acestea.

25. Ba încă Elnatan și Delaia și Ghemaria se rugaseră de împărat ca să nu ardă sulul, dar el nu i‐a ascultat.

26. Și împăratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împăratului, și lui Seraia, fiul lui Azriel, și lui Șelemia, fiul lui Abdeel, să prindă pe Baruc, cărturarul și pe Ieremia, prorocul: dar Domnul i‐a ascuns.

27. Și cuvântul Domnului a fost către Ieremia, după ce a ars împăratul sulul și cuvintele pe care le‐a scris Baruc din gura lui Ieremia, zicând:

28. Ia‐ți din nou un alt sul și scrie în el toate cuvintele de mai înainte, care au fost în sulul dintâi pe care l‐a ars Ioiachim, împăratul lui Iuda.

29. Și să spui despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: Așa zice Domnul: Tu ai ars sulul acesta, zicând: De ce ai scris în el, zicând: Împăratul Babilonului va veni și va nimici țara aceasta și va stârpi din ea pe om și dobitoc?

30. De aceea, așa zice Domnul despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: Nu va avea pe nimeni care să șadă pe scaunul de domnie al lui David; și trupul lui mort va fi lepădat ziua la căldură și noaptea la frig.

31. Și voi cerceta nelegiuirea lui în el și în sămânța lui și în slujitorii lui: și voi aduce asupra lor și asupra locuitorilor Ierusalimului și asupra bărbaților lui Iuda tot răul pe care l‐am rostit împotriva lor și n‐au ascultat.

32. Atunci Ieremia a luat un alt sul și l‐a dat lui Baruc, fiul lui Neriia, cărturarul, și el a scris în el din gura lui Ieremia toate cuvintele cărții pe care o arsese în foc Ioiachim, împăratul lui Iuda; și s‐au mai adăugat la ele multe cuvinte asemănătoare.