Ieremia 44 NTR

1. Cuvântul spus lui Ieremia cu privire la toți iudeii care locuiau în țara Egiptului: la Migdol, la Tapanhes, la Nof și în țara Patros:

2. „Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ați văzut toată nenorocirea pe care am adus-o asupra Ierusalimului și asupra tuturor cetăților lui Iuda. Iată-le că astăzi sunt niște dărâmături și fără niciun locuitor în ele,

3. din cauza răutății lor, cu care M-au provocat la mânie, ducându-se să ardă tămâie și să slujească altor dumnezei, pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici voi, nici strămoșii voștri.

4. Deși i-am trimis mereu dimineața pe toți slujitorii Mei, profeții, să le spună: ‘Să nu comiteți aceste fapte urâte, pe care Eu le urăsc!’,

5. ei nu M-au ascultat și nu și-au plecat urechea la cuvintele Mele. Nu s-au întors de la răutatea lor și n-au încetat să ardă tămâie altor dumnezei.

6. De aceea, furia și mânia Mea s-au revărsat și au ars ca un foc în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului, care au devenit, așa cum se poate vedea în ziua aceasta, o ruină și o pustietate».

7. Acum, așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «De ce vă faceți singuri un rău așa de mare, nimicind astfel din mijlocul lui Iuda bărbați, femei, copii și copilași, și rămânând fără nicio rămășiță?

8. De ce Mă provocați la mânie prin lucrarea mâinilor voastre, arzând tămâie altor dumnezei, în țara Egiptului, unde v-ați dus să locuiți? Vă veți distruge singuri și veți deveni un motiv de blestem și de dispreț printre toate națiunile pământului.

9. Ați uitat relele strămoșilor voștri, relele regilor și ale reginelor lui Iuda și relele pe care le-ați comis voi și soțiile voastre, în țara lui Iuda și pe străzile Ierusalimului?

10. Până în ziua de azi ei nu s-au smerit, nu s-au temut și n-au urmat Legea Mea și hotărârile pe care le-am pus înaintea voastră și înaintea strămoșilor voștri».

11. De aceea, așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, Îmi îndrept fața împotriva voastră ca să vă fac rău și să distrug întreg Iuda.

12. Voi îndepărta rămășița lui Iuda, care s-a dus în țara Egiptului ca să locuiască acolo. Vor pieri cu toții în țara Egiptului: vor fi uciși de sabie sau de foamete. De la cel mai mic până la cel mai mare, vor fi uciși de sabie sau de foamete. Vor deveni un motiv de scârbă și de groază, un motiv de blestem și de dispreț.

13. Îi voi pedepsi pe cei ce locuiesc în țara Egiptului cu sabie, cu foamete și cu molimă, așa cum am pedepsit și Ierusalimul.

14. Niciunul din rămășița lui Iuda, care s-a dus să locuiască în țara Egiptului, nu va scăpa cu viață ca să se întoarcă iarăși în țara lui Iuda, deși va dori să se întoarcă și să trăiască. Nu se vor mai întoarce decât câțiva care vor scăpa»“.

15. Atunci, toți bărbații care știau că soțiile lor ardeau tămâie altor dumnezei, împreună cu toate femeile care stăteau acolo – o mare adunare – și cu întreg poporul care locuia în țara Egiptului și în Patros, i-au răspuns lui Ieremia:

16. ‒ Nu vom asculta de mesajul pe care ni l-ai rostit în Numele Domnului,

17. ci, cu siguranță, vom face potrivit cu orice cuvânt care ne-a ieșit din gură: vom arde tămâie împărătesei cerului și vom vărsa în cinstea ei jertfe de băutură, așa cum am mai făcut, atât noi, cât și strămoșii, regii și conducătorii noștri, în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului. Atunci aveam mâncare destulă, eram fericiți și nu vedeam nicio nenorocire.

18. Dar, de când am încetat să aducem tămâie împărătesei cerului și să vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei, am dus lipsă de toate și am fost uciși de sabie și de foamete.

19. Femeile au spus: ‒ Când ardem tămâie împărătesei cerului și vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei, nu știu oare și bărbații noștri că facem turte după chipul ei și vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei?

20. Atunci Ieremia a răspuns întregului popor, atât bărbaților, cât și femeilor care-i dăduseră acest răspuns:

21. ‒ Oare nu Și-a adus aminte Domnul și nu S-a gândit la tămâia pe care ați ars-o în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului, atât voi, cât și strămoșii, regii și conducătorii voștri, împreună cu întreg poporul?

22. Când Domnul n-a putut să mai suporte lucrul acesta, din cauza răutății faptelor voastre și a urâciunilor pe care le-ați comis, țara voastră a devenit o ruină, un motiv de groază și de blestem, un loc fără locuitori, așa cum se vede astăzi.

23. Tocmai pentru că ați ars tămâie și ați păcătuit împotriva Domnului, pentru că nu ați ascultat de glasul Domnului și nu ați păzit Legea, hotărârile și învățăturile Lui, de aceea a venit peste voi această nenorocire, așa cum se vede astăzi.

24. Apoi Ieremia a zis întregului popor și tuturor femeilor: ‒ Ascultați Cuvântul Domnului, voi, toți cei din Iuda, care sunteți în țara Egiptului.

25. Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Voi și soțiile voastre ați împlinit cu mâinile voastre promisiunea pe care ați făcut-o, zicând: «Sigur vom arde tămâie împărătesei cerului și vom vărsa jertfe de băutură în cinstea ei». Acum, deci, împliniți promisiunile pe care le-ați făcut și îndepliniți-vă jurămintele!“.

26. De aceea, ascultați Cuvântul Domnului, toți cei din Iuda care locuiți în țara Egiptului: „Iată, jur pe Numele Meu cel mare, zice Domnul, că niciunul dintre cei din Iuda, care sunt în toată țara Egiptului, nu va mai chema Numele Meu, zicând: «Viu este Stăpânul Domn!».

27. Căci Eu veghez asupra lor ca să le fac rău, și nu bine. Toți cei din Iuda, care sunt în țara Egiptului, vor fi nimiciți de sabie și de foamete până vor pieri cu toții.

28. Cei care vor scăpa de sabie și se vor întoarce din țara Egiptului în țara lui Iuda vor fi doar câțiva. Atunci toată rămășița lui Iuda, care s-a dus să locuiască în țara Egiptului, va cunoaște care cuvânt se va împlini: al Meu sau al lor.

29. Semnul după care veți cunoaște că Eu vă voi pedepsi în locul acesta, zice Domnul, și după care veți ști că planurile Mele de a vă distruge se vor împlini, este următorul:

30. «Așa zice Domnul: îl voi da pe faraonul Hofra, regele Egiptului, în mâna dușmanilor lui și în mâna celor ce încearcă să-i ia viața, tot așa cum l-am dat și pe Zedechia, regele lui Iuda, în mâna dușmanului său Nebucadnețar, împăratul Babilonului, care încerca să-i ia viața»“.