Iov 15 BVA

1. Atunci Elifaz din Teman i-a zis:

2. „Oare este normal să răspundă înțeleptul cu învățături care nu se pot justifica și să își umple stomacul cu vântul de la Est?

3. Să acceptăm ca el să se apere folosind cuvinte inutile sau o vorbire fără valoare?

4. Tu elimini chiar și frica de Dumnezeu; și obstrucționezi meditarea (omului) înaintea lui Dumnezeu.

5. Nedreptatea ta te învață ce să spui; iar limba ta este ca a unui om care își ascunde adevăratele lui intenții.

6. Gura ta te condamnă, nu a mea! Buzele tale fac declarații împotriva ta.

7. Crezi că tu te-ai născut primul între oameni? Ai fost adus pe lume înaintea dealurilor?

8. Ai fost tu la consiliul lui Dumnezeu? Tu ești singurul care are înțelepciune?

9. Ce știi tu, iar noi nu cunoaștem? Ce informații ai tu, iar nouă ne lipsesc?

10. Între noi există oameni cu părul deja albit – oameni care sunt mai bătrâni chiar decât tatăl tău!

11. Sunt prea mici pentru tine intervențiile binefăcătoare ale lui Dumnezeu sau cuvintele care ți-au fost spuse cu bunătate?

12. De ce îți îndepărtezi inima (de toate acestea)? Și ce înseamnă această strălucire a ochilor tăi,

13. în timp ce te agiți în spiritul tău împotriva lui Dumnezeu și lași să îți iasă din gură astfel de cuvinte?

14. Ce fel de creatură este omul, astfel încât să poată fi curat (moral)? Sau ce ființă este cel care a fost născut din femeie, astfel încât să poată fi corect?

15. Dumnezeu nu se încrede nici în sfinții Lui! Nici chiar cerul nu este curat în ochii Săi!

16. Cu atât mai puțin se poate considera corect omul care este o ființă dezgustătoare și vinovată. El bea nedreptatea așa cum bea apa…

17. Ascultă-mă! Îți voi prezenta și îți voi arăta ce am văzut:

18. acelea sunt lucruri pe care le-au povestit oamenii înțelepți. Ei nu au ascuns nimic din tot ce le-au spus părinții lor;

19. pentru că doar lor le-a fost dată țara. Și niciun străin nu a trecut printre ei.

20. Omul rău se chinuie în durere în toate zilele lui; și este tratat cu duritate în toți anii existenței lui (pe pământ).

21. În urechile lui vin din abundență zgomote care îl sperie. Și când totul pare să fie bine pentru el, îl atacă tâlharii.

22. Nu speră că va scăpa de întuneric. El este desemnat să moară lovit de sabie.

23. Aleargă după pâine ba într-o direcție, ba în cealaltă; și zice: «Unde este?» Știe că ziua întunericului este aproape.

24. Necazul și neliniștea îl sperie. Ele vin împotriva lui ca un rege pregătit de luptă –

25. pentru că a ridicat mâna împotriva lui Dumnezeu și a fost arogant înaintea Celui Omnipotent,

26. alergând cu încăpățânare împotriva Lui în timp ce purta un scut gros și rezistent.

27. Deși fața i s-a umflat de grăsime și i s-au mărit șoldurile,

28. el va locui în orașe distruse și în case în care nu stă nimeni. Va avea locuința în case care în scurt timp vor ajunge o grămadă de ruine.

29. Nu se va mai îmbogăți; averea lui nu va mai crește; și ea nu se va mai ramifica în țară.

30. Nu va scăpa de întuneric! Va veni o flacără care îi va usca ramurile tinere; și suflarea gurii lui Dumnezeu îl va elimina.

31. Să nu se înșele bazându-se pe lucruri efemere; pentru că tocmai cu acelea va fi recompensat!

32. Ele îi vor fi oferite înainte de vreme; și ramurile lui tinere nu vor înverzi.

33. El va fi ca o viță-de-vie ai cărei struguri au fost rupți și ca un măslin ale cărui flori au căzut.

34. Familia celor nedrepți va ajunge fără urmași; și focul va arde corturile celor care iubesc mita.

35. Ei concep necazul și nasc răul. Pregătesc înșelătoria în interiorul lor.”