Iov 19 NTR

1. Iov a răspuns și a zis:

2. „Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți zdrobi cu vorbe?

3. De zece ori m-ați batjocorit. Nu v-a fost rușine să mă insultați.

4. Dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine peste noapte.

5. Dacă într-adevăr vă înălțați împotriva mea și folosiți rușinea mea drept dovadă împotriva mea,

6. să știți atunci că Dumnezeu a greșit față de mine și m-a înconjurat cu lațul Lui.

7. Iată, strig: «Violență!», dar nu mi se răspunde; strig după ajutor, dar nu este dreptate.

8. El mi-a tăiat calea și nu mai pot trece, El mi-a învăluit cărările în întuneric.

9. M-a dezbrăcat de gloria mea și mi-a smuls coroana de pe cap.

10. Mă dărâmă de jur împrejur și pier; îmi smulge speranța ca pe un copac.

11. S-a mâniat pe mine; mă consideră unul dintre dușmanii Săi.

12. Armatele Lui pornesc în forță; au ridicat o rampă de asalt în drumul lor către mine; și-au așezat tabăra în jurul cortului meu.

13. Mi-a îndepărtat frații de mine, cunoscuții mei s-au înstrăinat de mine.

14. Rudele mele m-au părăsit, și prietenii m-au uitat.

15. Sunt un străin pentru oaspeții mei și pentru slujitoarele mele; în ochii lor sunt un necunoscut.

16. Îmi chem slujitorul, dar el nu-mi răspunde, deși caut bunăvoința lui cu gura mea.

17. Suflarea mea stârnește repulsie soției mele, și sunt dezgustător pentru fiii mamei mele.

18. Chiar și copiii mă resping; când mă ridic, ei vorbesc împotriva mea.

19. Toți prietenii mei apropiați mă disprețuiesc; cei pe care-i iubesc s-au întors împotriva mea.

20. Mi se lipesc oasele de carne; n-am rămas decât cu pielea din jurul dinților mei.

21. Arătați bunăvoință față de mine, prietenii mei, arătați bunăvoință față de mine, pentru că m-a lovit mâna lui Dumnezeu!

22. De ce mă urmăriți ca Dumnezeu și nu vă săturați de carnea mea?

23. O, aș vrea să-mi fie scrise cuvintele, să fie scrise pe un sul,

24. să fie săpate în stâncă pentru totdeauna, cu o daltă de fier și cu plumb!

25. Dar eu știu că Răscumpărătorul meu este viu și că, la sfârșit, Se va ridica pe pământ.

26. Chiar după ce pielea mi-a fost nimicită, în trup fiind, Îl voi vedea pe Dumnezeu.

27. Îl voi vedea de partea mea, Îl voi vedea cu ochii mei și nu-mi va mai fi un străin! De dorul acesta mă consum înăuntrul meu.

28. Veți spune atunci: «De ce îl urmăream?». Și, astfel, rădăcina adevărului va fi găsită în mine.

29. Temeți-vă de sabie, căci mânia aduce pedeapsa sabiei, ca să știți că există o judecată“.