Iov 21 VDCL

1. Și Iov a răspuns și a zis:

2. Luați aminte la cuvântul meu! Și aceasta să vă fie mângâierile!

3. Îngăduiți‐mă și voi vorbi și eu; și după ce voi vorbi, batjocoriți înainte!

4. Oare către vreun om este tânguirea mea? Și pentru ce să nu fiu nerăbdător?

5. Uitați‐vă la mine și uimiți‐vă și puneți‐vă mâna la gură!

6. Da, chiar când îmi aduc aminte mă tulbur și îmi apucă groaza carnea!

7. Pentru ce trăiesc cei răi, îmbătrânesc, da, sporesc în putere?

8. Sămânța lor este întărită cu ei în ochii lor și odrasla lor înaintea ochilor lor.

9. Casele lor sunt în pace, fără teamă și nuiaua lui Dumnezeu nu este peste ei.

10. Taurul lor se prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu leapădă vițelul.

11. Ei își răspândesc pruncii ca pe o turmă și copiii lor joacă.

12. Ei își înalță glasul cu timpane și harfă și se bucură la răsunetul buciumului;

13. își petrec zilele în fericire și într‐o clipă se pogoară în Șeol.

14. Și totuși au zis lui Dumnezeu: Depărtează‐te de la noi; căci nu dorim cunoștința căilor tale!

15. Ce este Cel Atotputernic ca să‐i slujim? Și ce ne folosește dacă ne vom ruga lui?

16. Iată, nu este oare fericirea lor în mâna lor? Departe de mine sfatul celor răi!

17. De câte ori se stinge candela celor răi și vine nenorocirea asupra lor și le împarte Dumnezeu dureri în mânia sa,

18. și ei sunt ca miriștea în fața vântului și ca pleava spulberată de furtună?

19. Voi ziceți: Dumnezeu păstrează nelegiuirea lui pentru copiii lui. Să‐i răsplătească lui însuși ca s‐o simtă.

20. Ochii lui înșiși să‐i vadă pieirea și să bea singur din mânia Celui Atotputernic!

21. Căci ce‐i pasă lui de casa lui după el când este tăiat numărul lunilor sale la mijloc?

22. Va învăța cineva pe Dumnezeu cunoștință când judecă el pe cei ce sunt sus?

23. Unul moare în plinătatea puterii sale, cu totul fericit și liniștit;

24. țâțele sale sunt pline de lapte și măduva oaselor sale este udată.

25. Și altul moare în amărăciunea sufletului și nu gustă niciodată din bine.

26. Sunt culcați deopotrivă în pulbere și‐i acoperă viermele.

27. Iată eu vă cunosc gândurile și planurile cu care mă nedreptățiți.

28. Căci ziceți: Unde este casa asupritorului și unde este cortul în care locuiau cei răi?

29. N‐ați întrebat pe cei ce trec pe cale? Și nu cunoașteți semnele lor?

30. Că omul rău este păstrat pentru ziua nenorocirii? Că sunt duși la ziua mâniei?

31. Cine‐i va spune calea în față? Și cine‐i va răsplăti ce a făcut?

32. Îl duc afară la groapă și veghează asupra mormântului său.

33. Bulgării din vale îi vor fi dulci, trage după sine pe toți oamenii și au fost fără număr înaintea lui.

34. Și cum mă mângâiați cu deșertăciuni? În răspunsurile voastre rămâne doar neadevăr.