Iov 30 VBRC2020

1. Iar acum râd de mine cei mai tineri decât mine, pe ai căror părinți am refuzat să-i pun împreună cu câinii turmei mele.

2. Și puterea mâinilor lor ce este pentru mine? Lor le-a pierit vigoarea.

3. Sfârșit de lipsă și de foame, se îndreaptă spre ținutul uscat în noaptea dezolării și devastării.

4. Culeg iarbă sălbatică de printre tufișuri și rădăcină de ienupăr pentru hrana lor.

5. Din comunitate sunt izgoniți, se strigă după ei ca după hoț.

6. Locuiesc în crăpăturile torentelor, în găurile pământului și ale stâncilor.

7. Urlă printre tufișuri și se adună pe sub urzici.

8. Fii de nebun și fii de fără-nume, sunt alungați din țară.

9. Acum, însă, am devenit cântecul lor, sunt pentru ei [motiv] de vorbă.

10. Mă urăsc, se îndepărtează de mine și de fața mea nu și-au reținut scuipatul.

11. El a dezlegat corzile mele și m-a umilit și au slobozit frâiele din fața mea.

12. La dreapta mea se ridică cei netrebnici, întind [curse] picioarelor mele și sapă împotriva mea cărări ale pieirii.

13. Strică potecile mele, dorind distrugerea mea, fără ca să-i ajute cineva.

14. Intră ca printr-o spărtură largă, se avântă ca pe sub dărâmături.

15. Se întorc asupra mea spaimele, onoarea mea este urmărită ca vântul și ca un nor trece scăparea mea.

16. Acum mi se topește sufletul în mine și mă apucă zilele necazului.

17. Noaptea mi se smulg oasele din mine, cei care mă chinuie nu mă lasă să dorm.

18. Cu multă putere se prind de haina mea și mă leagă ca pe gura tunicii.

19. M-a azvârlit în noroi, mă asemăn cu praful și cu cenușa.

20. Strig către tine, și tu nu-mi răspunzi, stau în picioare, și tu nu mă iei în seamă.

21. Te-ai întors ca să fii crud cu mine, mă persecuți cu puterea mâinii tale.

22. Mă ridici și mă faci să călăresc vântul, mă faci să fiu izbit de furtună.

23. Căci știu că mă faci să mă întorc spre moarte, spre casa adunării tuturor celor vii.

24. Totuși, nu-și întinde cineva mâna când e în ruină și nu strigă după ajutor când e distrus?

25. Oare nu am plâns eu pentru cel amărât și nu mi s-a mâhnit sufletul pentru cel nevoiaș?

26. Am sperat binele, dar a venit răul; am așteptat lumina, și a venit bezna.

27. Îmi fierb măruntaiele și nu se potolesc, îmi vin în întâmpinare zile de necaz.

28. Umblu înnegrit, dar nu de arșiță, mă ridic în adunare ca să strig după ajutor.

29. Am ajuns frate cu șacalii, prieten cu puii de struț.

30. Pielea de pe mine se înnegrește, iar oasele mi se încălzesc de uscăciune.

31. Harpa mea este pentru jale, flautul meu e glas al celor care plâng.