Iov 41 VBRC2020

1. Iată, speranța ta este falsă! Oare nu este dărâmat cineva chiar și la vederea lui?

2. Nu este nimeni așa de îndrăzneț, ca să-l ațâțe. Cine este cel care va putea sta în fața mea?

3. Cine mi-a venit înainte ca să-l răsplătesc? Tot ce este sub ceruri este al meu.

4. Nu voi trece sub tăcere vorbăria lui, nici cuvintele viteze, nici frumusețea ordinii sale.

5. Cine-și va descoperi în față îmbrăcămintea și cine va intra printre dinții săi dubli?

6. Cine poate deschide porțile gurii lui? În jurul dinților lui este teroare.

7. Șirurile scuturilor [sale] sunt mărețe, strânse cu o pecete strâmtă.

8. Se ating unul de altul, încât vântul nu trece printre ele.

9. Se ating unul de altul, sunt prinse și nu pot fi despărțite.

10. Strănuturile sale fac să lucească lumina, ochii săi sunt ca pleoapele zorilor.

11. Din gura lui pleacă flăcări, scapără ca niște scântei de foc.

12. Din nările lui iese fum, ca o oală aburindă și un cuptor arzând.

13. Suflarea lui aprinde cărbunii și din gura lui iese o flacără.

14. În grumazul lui stă puterea și înaintea lui saltă groaza.

15. Ceea ce atârnă de trupul lui este lipit, turnat pe el și nu se mișcă.

16. Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară de dedesubt.

17. Când se ridică, se înspăimântă cei puternici, dau greș din cauza terorilor [sale].

18. Cel care apropie de el sabia nu o ridică, nici sulița, nici săgeata, nici lancea.

19. Consideră fierul ca paiul și bronzul, ca lemnul putred.

20. Nu-l pune pe fugă săgeata, iar pietrele de praștie se întorc la el ca pleava.

21. Ca pleava este considerată bâta și râde de lancea care vibrează.

22. Sub el sunt cioburi ascuțite: se întinde ca grapa peste pământ.

23. Face să clocotească adâncul ca o oală și marea o pune ca unsoare.

24. În urma lui este o cărare de lumină și abisul este considerat precum căruntețea.

25. Nu este pe pământ cine să-l domine; el este făcut să fie fără frică.

26. Privește toate cele semețe, el este rege peste toți puii animelelor feroce”.