Iov 41 VDCL
1. Poți tu să tragi Leviatanul cu o undiță? Sau să‐i apeși în jos limba cu o funie?
2. Poți tu să pui o papură în nările lui? Sau să‐i străpungi falca cu cârligul?
3. Îți va face el multe cereri? Sau îți va vorbi el vorbe blânde?
4. Va face el legământ cu tine ca să‐l iei slujitor în veac?
5. Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Sau îl vei lega tu pentru copilele tale?
6. Vor face cetele de pescari negustorie cu el? Îl vor împărți oare între negustori?
7. Îi vei umple tu pielea cu țepușe de fier sau capul cu ostia pescarilor?
8. Pune‐ți mâna pe el: ține minte lupta și nu mai face așa.
9. Iată, nădejdea lui este în zădar. Nu va fi aruncat jos cineva oare numai la privirea lui?
10. Nimeni nu este îndrăzneț ca să‐l întărâte. Deci cine va putea sta înaintea mea?
11. Cine mi‐a dat întâi ca să‐i plătesc înapoi? Tot sub toate cerurile este al meu!
12. Nu voi tăcea cu privire la mădularele lui, nici cu privire la puterea lui cea tare, nici cu privire la frumusețea armăturii sale.
13. Cine poate dezveli fața veșmântului său? Cine va veni înăuntrul frâului său îndoit?
14. Cine poate deschide ușile feței lui? De jur împrejurul dinților lui este groază.
15. Rândurile zalelor lui sunt mândria lui, închise împreună ca și cu o pecete strânsă.
16. Se țin una de alta așa că aerul nu le străbate.
17. Sunt lipite una de alta, sunt prinse împreună și nu se desprind.
18. Strănuturile lui fac să lucească lumină și ochii lui sunt ca geana zorilor.
19. Din gura lui izbucnesc flăcări și sar scântei de foc.
20. Din nările lui iese fum ca dintr‐o oală fierbinte și din papura ce arde.
21. Suflarea lui aprinde cărbuni și o flacără iese din gura lui.
22. În grumazul lui locuiește tăria și groaza joacă înaintea lui.
23. Mușchii lui cărnoși sunt lipiți împreună, stau ca turnați pe el, nu se pot clinti.
24. Inima lui este tare ca o piatră; da, tare ca piatra stătătoare de moară.
25. Când se ridică el, vitejii se tem, își ies din fire de spaimă.
26. Caută cineva a‐l lovi cu sabie, ea nu‐l prinde; nici sulița, nici săgeata, nici pavăza.
27. Pentru el fierul este pai și arama lemn putred.
28. Săgeata nu‐l face să fugă; pietrele praștiilor se prefac în pleavă înainte‐i.
29. Ghioaga este pleavă pentru el și râde de zgomotul suliței.
30. Părțile de dedesubt ale lui sunt ca țesuturi ascuțite; parcă întinde o grapă în noroi.
31. Face să clocotească adâncul ca o oală și face marea ca o oală de unsoare!
32. El face să strălucească o cărare după el; adâncul pare cărunt de bătrânețe.
33. Nimic nu i se aseamănă pe pământ: este făcut fără frică.
34. Privește orice este înalt: este împărat peste toți fiii mândriei.