Ioan 19 VBRC2020
1. Atunci Pilát l-a luat pe Isus și l-a dat să fie biciuit.
2. Soldații au împletit o coroană din spini, i-au pus-o pe cap și l-au îmbrăcat cu o haină de purpură;
3. apoi veneau la el și spuneau: „Bucură‑te, regele iudeilor!”. Și-i dădeau palme.
4. Pilát a ieșit din nou și le-a zis: „Iată, vi-l aduc afară ca să știți că nu găsesc în el nicio vină!”.
5. Așadar, Isus a ieșit afară purtând coroana de spini și haina de purpură. Iar Pilát le-a zis: „Iată omul!”.
6. Când l-au văzut, arhiereii și servitorii au strigat: „Răstignește-l! Răstignește-l!”. Pilát le-a zis: „Luați-l voi și răstigniți-l, pentru că eu nu găsesc în el nicio vină!”.
7. Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege și după această Lege trebuie să moară, pentru că s-a făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu”.
8. Când a auzit Pilát cuvintele acestea, s-a înspăimântat și mai mult.
9. A intrat iarăși în pretoriu și i-a zis: „De unde ești tu?”. Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns.
10. Atunci Pilát i-a zis: „Mie nu-mi vorbești? Nu știi că eu am putere să te eliberez și am putere să te răstignesc?”.
11. Isus i-a răspuns: „Nu ai avea nicio putere asupra mea dacă nu ți-ar fi fost dată de sus. De aceea, cel care m-a dat în [mâinile] tale are un păcat mai mare”.
12. De aceea, Pilát căuta să-l elibereze, dar iudeii strigau, zicând: „Dacă-l eliberezi pe acesta, nu ești prietenul Cezárului. Oricine se face pe sine rege se împotrivește Cezárului”.
13. Când a auzit Pilát cuvintele acestea, l-a dus pe Isus afară și s‑a așezat pe un tron în locul numit „Lithostrotos”, iar în ebraică, „Gabbata”.
14. Era ziua Pregătirii Paștelui, pe la ceasul al șaselea. Și le-a spus iudeilor: „Iată-l pe regele vostru!”.
15. Atunci ei au strigat: „Ia-l, ia-l, răstignește-l!”. Pilát le-a spus: „Să-l răstignesc pe regele vostru?”. Arhiereii au răspuns: „Nu avem alt rege decât pe Cézar”.
(Mt 27,32-44; Mc 15,21-32; Lc 23,26-43)16. Atunci l-a predat lor ca să fie răstignit. Așadar, l-au luat pe Isus.
17. Purtându-și singur crucea, a ieșit spre locul numit „al Craniului”, care, în ebraică, este numit „Gólgota”,
18. unde l-au răstignit pe el și împreună cu el alți doi, de o parte și de alta, iar Isus în mijloc.
19. Pilát a scris și o inscripție și a pus-o pe cruce. Era scris: „Isus Nazarinéanul, regele iudeilor”.
20. Mulți dintre iudei au citit această inscripție, pentru că locul unde a fost răstignit Isus era aproape de cetate și era scris în ebraică, latină și greacă.
21. Arhiereii iudeilor i-au spus lui Pilát: „Nu scrie: «Regele iudeilor», ci acela a zis: «Eu sunt regele iudeilor»”.
22. Pilát a răspuns: „Ce-am scris, am scris”.
23. După ce soldații l-au răstignit pe Isus, au luat hainele lui și au făcut patru părți, fiecărui soldat o parte, și tunica. Însă tunica era fără cusătură, țesută dintr-o bucată, de sus [până jos];
24. așadar, au zis unii către alții: „Să nu o rupem, ci să tragem la sorți pentru ea, a cui să fie!”. Aceasta ca să se împlinească Scriptura: „Au împărțit între ei hainele mele și pentru tunica mea au aruncat zaruri”. Soldații au făcut acestea.
25. Lângă crucea lui Isus stăteau mama lui Isus și sora mamei lui, Maria a lui Cleópa, și Maria Magdaléna.
26. Așadar, văzând Isus că stăteau acolo mama lui și discipolul pe care îl iubea, i-a spus mamei: „Femeie, iată-l pe fiul tău!”.
(Mt 27,45-56; Mc 15,33-41; Lc 23,44-49)27. Apoi, i-a spus discipolului: „Iat-o pe mama ta!”. Și, din ceasul acela, discipolul a luat-o acasă la el.
28. După aceasta, văzând Isus că toate s-au împlinit, ca să se împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete”.
29. Era acolo un vas plin cu oțet. Atunci, ei au pus în isop un burete îmbibat cu oțet și i l-au apropiat de gură.
Coasta străpunsă a lui Isus30. După ce a luat oțetul, Isus a spus: „S-a împlinit”. Și, plecându-și capul, și-a dat duhul.
31. Întrucât era Ziua Pregătirii, ca să nu rămână trupurile pe cruce sâmbăta – pentru că acea sâmbătă era zi mare –, [iudeii] i-au cerut lui Pilát să le zdrobească fluierele picioarelor și să-i ia [de acolo].
32. Atunci, au venit soldații, au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi și ale celuilalt care era răstignit cu el.
33. Dar când au venit la Isus și au văzut că deja murise, nu i-au zdrobit fluierele picioarelor,
34. ci unul dintre soldați i-a străpuns coasta cu o suliță și îndată a ieșit sânge și apă.
35. Cel care a văzut a dat mărturie și mărturia lui este adevărată; el știe că spune adevărul ca să credeți și voi.
36. Acestea s-au făcut ca să se împlinească Scriptura: „Nu i se va zdrobi niciun os”.
(Mt 27,57-61; Mc 15,42-47; Lc 23,50-56)37. Iar în altă parte, Scriptura mai spune: „Vor privi la cel pe care l-au străpuns”.
38. După acestea, Iosíf din Arimatéea, care era discipol al lui Isus, dar în ascuns, de frica iudeilor, i-a cerut lui Pilát să ia trupul lui Isus. Pilát i-a permis. Atunci, a venit și a luat trupul lui Isus.
39. A venit și Nicodím, cel care fusese mai înainte la el noaptea, și a adus un amestec de smirnă și aloe, cam de o sută de lítre.
40. Ei au luat trupul lui Isus, l-au înfășurat în giulgiuri, cu [uleiuri] aromate, după cum este [obiceiul de înmormântare] la evrei.
41. În locul unde fusese răstignit [Isus] era o grădină, iar în grădină era un mormânt nou, în care nu fusese pus nimeni niciodată.
42. Așadar, pentru că era Ziua Pregătirii iudeilor, iar mormântul era aproape, l-au pus pe Isus acolo.