Ioan 4 BVA
1. Isus a fost informat că fariseii auziseră despre El că face și că botează mai mulți discipoli decât Ioan.
2. Dar, de fapt, botezul nu era administrat direct de Isus, ci de discipolii Săi.
3. Atunci a plecat din Iudeea și S-a întors în Galileea.
4. Pentru că trebuia să treacă prin Samaria,
5. a ajuns aproape de un oraș al acestei regiuni. El se numea Sihar și era în apropierea terenului dat de Iacov fiului lui numit Iosif.
6. Acolo exista fântâna lui Iacov. Isus, fiind obosit din cauza călătoriei, stătea lângă fântână. Era a șasea oră din zi.
7. A venit o femeie din Samaria ca să scoată apă. Isus i-a zis: „Dă-Mi să beau!”
8. Discipolii Lui se duseseră în oraș să cumpere mâncare.
9. Femeia samariteancă I-a zis: „Cum se explică faptul că Tu, un iudeu, ceri să bei apă de la mine, care sunt femeie samariteancă?” Ea avea dreptate: iudeii nu au relații cu samaritenii.
10. Isus i-a răspuns: „Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și dacă ai fi știut cine este Cel care îți zice «Dă-Mi să beau!», tu ai fi luat inițiativa și I-ai fi cerut să îți dea să bei; iar El ți-ar fi dat apă vie!”
11. Femeia I-a zis: „Domnule, nu ai cu ce să scoți apă, iar fântâna este adâncă. Deci de unde ai putea avea această apă vie?
12. Ești mai mare decât strămoșul nostru Iacov care ne-a lăsat această fântână din care a băut împreună cu fiii și cu vitele lui?”
13. Isus i-a răspuns: „Oricine va bea din această apă, va înseta din nou.
14. Dar cel care bea din apa pe care i-o ofer Eu, nu va mai înseta; ci această apă se va transforma în el într-un izvor care va țâșni spre viața eternă.”
15. Atunci femeia I-a zis: „Domnule, dă-mi această apă, ca să nu mai vin până aici să scot atunci când îmi este sete!”
16. Isus i-a zis: „Du-te, ia-ți soțul și întoarce-te aici cu el.”
17. Femeia I-a răspuns: „Nu am soț!” Isus i-a zis: „Da, ai făcut o afirmație corectă cu privire la soț.
18. Deși ai avut cinci soți, în prezent trăiești alături de un bărbat care nu îți este soț. Deci (apreciez că) ai spus adevărul!”
19. Femeia I-a zis: „Domnule, constat că ești profet!
20. Strămoșii noștri s-au închinat pe acest munte; iar voi susțineți că Ierusalimul este locul de închinare pentru oameni…”
21. Isus i-a zis: „Femeie, crede-Mă că vine timpul când închinarea înaintea Tatălui nu se va mai practica nici pe acest munte și nici în Ierusalim.
22. (Acum,) voi nu cunoașteți la ce vă închinați, iar noi ne închinăm la ce cunoaștem; pentru că salvarea vine de la iudei.
23. Dar va veni un timp când adevărații închinători se vor închina Tatălui în spirit și în adevăr; pentru că Tatăl dorește să aibă astfel de închinători. Iar noi deja trăim acest timp.
24. Dumnezeu este Spirit; și cine I Se închină, trebuie să facă acest lucru în spirit și în adevăr.”
25. Femeia I-a zis: „Știu că urmează să vină Mesia – numit și Cristos. Când va veni El, ne va spune toate lucrurile (pe care trebuie să le știm).”
26. Isus i-a zis: „Eu – Cel care vorbesc cu tine – sunt Acela!”
27. Atunci au venit discipolii care s-au mirat văzându-L că vorbește cu o femeie. Totuși, niciunul dintre ei nu L-a întrebat „Ce dorești să știi?” sau „Despre ce vorbești cu ea?”
28. Atunci femeia și-a lăsat găleata, s-a dus în oraș și le-a zis oamenilor (de-acolo):
29. „Veniți să vedeți un Om care mi-a spus tot ce am făcut! Oare nu este El Cristos?”
30. Ei ieșiseră din oraș și veneau spre El.
31. În acest timp, discipolii Îl rugau pe Isus să mănânce, zicând: „Învățătorule, mănâncă!”
32. Dar El le-a zis: „Eu voi servi o mâncare pe care voi nu o cunoașteți.”
33. Discipolii au început să discute între ei astfel: „Oare nu I-a adus cineva să mănânce?”
34. Isus le-a zis: „Pentru Mine, a mânca înseamnă să îndeplinesc dorința Celui care M-a trimis și să realizez lucrarea Lui!
35. Oare nu afirmați voi că mai sunt patru luni până la seceriș? Eu vă provoc să priviți «recoltele» care deja sunt coapte, pregătite pentru seceriș.
36. Cine seceră, este retribuit și adună recolte pentru viața eternă; pentru ca atât Cel care seamănă, cât și cel care seceră, să experimenteze bucurie în același timp.
37. Aici se potrivește proverbul «Unul seamănă, iar altul seceră.»
38. Eu v-am trimis să secerați într-o zonă unde voi nu ați mai muncit. Acea muncă (inițială) a fost făcută de alții; iar voi ați beneficiat de rezultatele muncii lor.”
39. Mulți samariteni din acel oraș au crezut în Isus, determinați de afirmația femeii, care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut!”
40. Când au venit samaritenii la Isus, L-au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile.
41. Auzind cuvintele lui Isus, mult mai mulți au crezut în El.
42. Și ziceau femeii: „Acum știm că Acesta este adevăratul Cristos, Salvatorul lumii! Suntem convinși nu numai de cuvintele tale, ci (mai ales) pentru că L-am auzit în mod personal.”
43. După acele două zile, Isus a plecat de acolo, ca să Se ducă în Galileea.
44. Afirmase chiar El personal că un profet nu este apreciat în zona de unde provine.
45. Când a ajuns în Galileea, a fost bine primit de oamenii acestei provincii care fuseseră la sărbătoare și care văzuseră tot ce făcuse El în Ierusalim cu acea ocazie.
46. Isus a revenit în localitatea Cana din provincia Galileea, unde transformase apa în vin. În Capernaum exista un demnitar regal care avea un fiu bolnav.
47. Acest funcționar a auzit că Isus venise din Iudeea în Galileea. Atunci s-a dus la El și L-a rugat să vină să îl vindece pe fiul lui care era aproape mort.
48. Isus i-a zis: „Dacă nu vedeți (lucruri spectaculoase și) minuni, în niciun caz nu credeți!”
49. Funcționarul regal I-a zis: „Doamne, vino până nu îmi moare fiul!”
50. Isus i-a zis: „Du-te! Fiul tău este (deja) sănătos!” Acel om a crezut cuvintele spuse de Isus și a plecat.
51. În timp ce se deplasa spre casă, l-au întâmpinat sclavii lui și i-au adus vestea că fiul lui trăiește.
52. El le-a cerut să îi precizeze momentul din care copilul a început să își revină. Ei i-au zis: „Febra a început să scadă ieri, când era a șaptea oră din zi.”
53. Tatăl copilului a constatat că exact în acel timp, Isus îi zisese: „Fiul tău este (deja) sănătos!”. Și a crezut (în Isus) împreună cu toată familia lui.
54. Aceasta este a doua minune făcută de Isus, după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.