Iosua 2 VBRC2020

1. Iósue, fiul lui Nun, a trimis în ascuns din Sitím doi oameni ca spioni, zicându-le: „Mergeți, vedeți țara și Ierihónul!”. Au plecat și au ajuns la casa unei prostituate al cărei nume era Raháb și au dormit acolo.

2. I s-a spus regelui din Ierihón: „Niște oameni dintre fiii lui Israél au venit aici în timpul nopții ca să exploreze țara”.

3. Regele din Ierihón a trimis la Raháb să i se spună: „Scoate-i pe oamenii care au venit la tine și au intrat în casa ta, pentru că au venit să exploreze toată țara!”.

4. Femeia i-a luat pe cei doi bărbați și i-a ascuns. Ea a zis: „Este adevărat că niște bărbați au venit la mine, dar nu știam de unde sunt ei.

5. Dar când, pe întuneric, poarta trebuia să se închidă, oamenii au ieșit și nu știu încotro s-au dus. Urmăriți-i repede, căci îi puteți ajunge!”.

6. Ea îi suise pe terasă și-i ascunsese sub niște snopi de in pe care îi întinsese [acolo] pe terasă.

7. Oamenii i-au urmărit pe drumul spre Iordán, până la vad, iar poarta s-a închis în urma celor care îi urmăreau.

8. Înainte ca ei să se fi culcat, [Raháb] s-a urcat la ei pe terasă

9. și le-a zis: „Știu că Domnul vă dă țara aceasta, că groaza de voi a căzut asupra noastră și toți locuitorii țării s-au înmuiat înaintea voastră.

10. Căci am auzit cum Domnul a secat apele Mării Roșii înaintea voastră atunci când ați ieșit din Egipt și ce le-ați făcut celor doi regi amoréi dincolo de Iordán, lui Sihón și lui Og, pe care i-ați nimicit.

11. Am auzit și ni s-a înmuiat inima și nimeni nu a mai avut curaj înaintea voastră, pentru că Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu sus în ceruri și jos pe pământ.

12. Acum, vă rog, jurați-mi pe Domnul că, așa cum eu am arătat bunăvoință față de voi, și voi veți arăta bunăvoință față de casa tatălui meu; și dați-mi un semn sigur

13. că îi veți lăsa în viață pe tatăl meu, pe mama mea, pe frații mei, pe surorile mele, pe toți ai lor și că ne veți scăpa de la moarte”.

14. Oamenii i-au zis: „Viața noastră pentru a voastră, până la moarte! Dacă nu veți descoperi această faptă a noastră, când Domnul ne va da țara aceasta, vom arăta față de voi bunăvoință și fidelitate”.

15. Ea i-a coborât cu o funie pe fereastră, căci casa ei era pe zidul cetății; locuința ei era pe zid,

16. și ea le-a zis: „Mergeți spre munte ca să nu vă întâlnească cei care vă urmăresc; ascundeți-vă acolo timp de trei zile, până se vor întoarce umăritorii voștri! Apoi mergeți în drumul vostru!”.

17. Oamenii i-au zis: „Vom fi dezlegați de acest jurământ al tău pe care ne-ai pus să-l facem

18. când vom intra în țară; leagă funia aceasta stacojie la fereastra prin care ne-ai coborât și adună-i pe tatăl tău, pe mama ta, pe frații tăi și toată casa tatălui tău la tine în casă;

19. oricine va ieși dintre porțile casei tale afară, sângele lui va cădea asupra capului său, iar noi vom fi nevinovați; și oricine va fi cu tine în casă, sângele lui să fie asupra capului nostru dacă se va întinde mâna asupra lor!

20. Și dacă vei dezvălui fapta aceasta a noastră, noi vom fi dezlegați de jurământul tău pe care ne-ai pus să-l facem”.

21. Ea a zis: „Să fie după cuvintele voastre!”. I-a lăsat și ei au plecat. Și ea a legat funia stacojie la fereastră.

22. Ei au plecat și au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, până când s-au întors cei care îi urmăreau. Urmăritorii i-au căutat pe toate căile, dar nu i-au găsit.

23. Cei doi oameni s-au întors, au coborât de pe munte, au traversat [Iordánul], au ajuns la Iósue, fiul lui Nun, și i-au istorisit tot ce li se întâmplase.

24. Ei i-au zis lui Iósue: „Domnul a dat toată țara în mâinile noastre și toți locuitorii țării tremură înaintea noastră”.