Iosua 7 VDCL

1. Și copiii lui Israel au fost necredincioși în lucrul sortit nimicirii: Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminția lui Iuda, a luat din ce era sortit nimicirii și mânia Domnului s‐a aprins împotriva copiilor lui Israel.

2. Și Iosua a trimis oameni din Ierihon la Ai, care este lângă Bet‐Aven, în partea de răsărit a Betelului, și le‐a vorbit, zicând: Suiți‐vă și iscodiți țara. Și oamenii s‐au suit și au iscodit Aiul.

3. Și s‐au întors la Iosua și i‐au zis: Să nu se suie tot poporul; ca la două mii sau trei mii de oameni să se suie și să bată Aiul; nu osteni tot poporul acolo, căci sunt puțini.

4. Și s‐au suit din popor acolo ca la trei mii de oameni și au fugit dinaintea oamenilor din Ai.

5. Și oamenii din Ai au ucis din ei ca la treizeci și șase de oameni; și i‐au urmărit dinaintea porții până la Șebarim și i‐au bătut la pogorâș; și inima poporului s‐a topit și s‐a făcut ca apa.

6. Și Iosua și‐a rupt hainele și a căzut cu fața la pământ înaintea chivotului Domnului până seara, el și bătrânii lui Israel, și și‐au presărat cenușă pe capete.

7. Și Iosua a zis: Vai, Doamne Dumnezeule, pentru ce ai trecut poporul acesta peste Iordan ca să ne dai în mâna amoriților să ne pierzi? O, de ne‐am fi mulțumit și am fi rămas dincolo de Iordan!

8. O, Doamne, ce voi zice după ce Israel și‐a întors grumazul înaintea vrăjmașilor săi?

9. Și cananiții și toți locuitorii țării vor auzi și ne vor înconjura și ne vor șterge numele de pe pământ. Și ce vei face cu marele tău nume?

10. Și Domnul a zis lui Iosua: Scoală‐te! Pentru ce cazi pe față?

11. Israel a păcătuit și chiar au călcat legământul meu, pe care li‐l poruncisem, și chiar au luat din ce era sortit nimicirii și au și furat și chiar au ascuns; și au pus între lucrurile lor.

12. Și copiii lui Israel nu vor putea să stea înaintea vrăjmașilor lor, întorc grumazul înaintea vrăjmașilor lor, fiindcă s‐au făcut vinovați să fie nimiciți. Nu voi mai fi cu voi, dacă nu veți nimici ce este sortit nimicirii din mijlocul vostru.

13. Scoală‐te, sfințește poporul și zi: Sfințiți‐vă pe mâine, căci așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Ce este sortit nimicirii este în mijlocul tău, Israele: nu vei putea să stai înaintea vrăjmașilor tăi până nu veți scoate ce este sortit nimicirii din mijlocul vostru.

14. Și să vă apropiați mâine dimineață după semințiile voastre; și va fi așa: seminția, pe care o va arăta Domnul, să se apropie pe familii și familia, pe care o va arăta Domnul, să se apropie pe case și casa, pe care o va arăta Domnul, să se apropie pe capete.

15. Și va fi așa: cel ce va fi arătat cu lucrul sortit nimicirii să fie ars cu foc, el și tot ce este al lui, pentru că a călcat legământul Domnului și a făcut nebunie în Israel.

16. Și Iosua s‐a sculat dis de dimineață și a apropiat pe Israel după semințiile sale și a fost arătată seminția lui Iuda.

17. Și a apropiat familiile lui Iuda și a arătat familia zerahiților. Și a apropiat familia zerahiților pe capete și a fost arătat Zabdi.

18. Și a apropiat casa lui pe capete și a fost arătat Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminția lui Iuda.

19. Și Iosua a zis lui Acan: Fiul meu, dă, te rog, slavă Domnului Dumnezeului lui Israel și mărturisește‐i și spune‐mi acum ce ai făcut; nu‐mi ascunde nimic.

20. Și Acan a răspuns lui Iosua și a zis: Într‐adevăr am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lui Israel și așa am făcut.

21. Am văzut între prăzi o manta de Șinear frumoasă și două sute de sicli de argint și o limbă de aur în greutate de cincizeci de sicli, și le‐am poftit și le‐am luat și iată sunt ascunse în pământ în mijlocul cortului meu și argintul este sub ea.

22. Și Iosua a trimis soli și au alergat la cort, și iată era ascunsă în cortul lui și argintul era sub ea.

23. Și le‐au luat din mijlocul cortului și le‐au adus la Iosua și la toți copiii lui Israel și le‐au pus jos înaintea Domnului.

24. Și Iosua și tot Israelul cu el au luat pe Acan, fiul lui Zerah, și argintul și mantaua și limba de aur, și pe fiii săi și pe fiicele sale, și boii săi și măgarii săi și oile sale, și cortul său și toate ale sale și le‐au adus în valea Acor.

25. Și Iosua a zis: Pentru ce ne‐ai tulburat? Domnul te va tulbura în ziua aceasta. Și tot Israelul l‐a ucis cu pietre; și i‐au ars cu foc și i‐au ucis cu pietre.

26. Și au ridicat asupra lui o grămadă mare de pietre până în ziua de astăzi. Și Domnul s‐a întors din aprinderea mâniei lui. Pentru aceea s‐a pus numele locului aceluia Valea lui Acor pâna în ziua de astăzi.