Iosua 9 VBRC2020

1. Când au auzit toți regii care sunt dincoace de Iordán, pe munte, pe câmpie și pe toată coasta Mării celei Mari, până în dreptul Libánului – hetéii, amoréii, canaaneénii, ferezéii, hevéii și iebuséii –

2. s-au adunat împreună printr-o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iósue și împotriva lui Israél.

3. Locuitorii din Gabaón au auzit ce făcuse Iósue [cetăților] Ierihón și Ái.

4. Ei au recurs la o viclenie: au mers și s-au prefăcut a fi soli; au luat saci vechi pe măgarii lor și burdufuri vechi, rupte și cârpite pentru vin,

5. iar în picioare aveau sandale vechi și cârpite; aveau haine vechi pe ei, iar toată pâinea proviziilor lor era uscată și mucegăită.

6. Au mers la Iósue în tabără, la Ghilgál, și i-au zis lui și tuturor oamenilor din Israél: „Noi venim dintr-o țară îndepărtată; acum încheiați o alianță cu noi!”.

7. Oamenii lui Israél au răspuns hevéilor: „Poate că voi locuiți în mijlocul nostru. Cum să încheiem alianță cu voi?”.

8. Ei i-au zis lui Iósue: „Noi suntem slujitorii tăi”. Iósue le-a zis: „Cine sunteți voi și de unde veniți?”.

9. Ei i-au răspuns: „Slujitorii tăi vin dintr-o țară foarte îndepărtată datorită numelui Domnului Dumnezeului tău, căci am auzit tot ceea ce a făcut în Egipt

10. și ce le-a făcut celor doi regi ai amoréilor dincolo de Iordán, lui Sihón, regele din Heșbón, și lui Og, regele din Basán, care era la Aștarót.

11. Bătrânii noștri și toți locuitorii din țara noastră ne-au zis: «Luați cu voi provizii pentru drum, mergeți înaintea lor și spuneți-le: ‹Noi suntem sclavii voștri; acum faceți alianță cu noi›!».

12. Această pâine a noastră era caldă când am luat-o ca provizii de acasă în ziua când am plecat să venim la voi; acum este uscată și fărâmițată.

13. Aceste burdufuri pentru vin, când le-am umplut, erau noi; iată-le, s-au rupt; hainele și sandalele noastre s-au uzat din cauza lungimii prea mari a drumului”.

14. Bărbații [lui Israél] au luat din proviziile lor fără să-l întrebe pe Domnul.

15. Iósue a făcut pace cu ei și a încheiat o alianță cu ei ca să-i lase în viață, iar căpeteniile comunității au făcut jurământ cu ei.

16. După trei zile de la încheierea alianței cu ei, [israelíții] au aflat că sunt vecini cu ei și că locuiesc în mijlocul lor.

17. Fiii lui Israél au plecat și au ajuns în cetățile lor a treia zi. Cetățile lor erau: Gabaón, Chefíra, Bèerót și Chiriát-Iearím.

18. Însă nu i-au bătut, întrucât căpeteniile adunării făcuseră jurământ cu ei pe Domnul Dumnezeul lui Israél. Toată adunarea a murmurat împotriva căpeteniilor.

19. Toate căpeteniile au zis întregii adunări: „Am făcut jurământ cu ei pe Domnul Dumnezeul lui Israél și acum nu putem să ne atingem de ei.

20. Iată ce le vom face: îi vom lăsa în viață ca să nu vină peste noi mânia din cauza jurământului pe care l-am făcut cu ei!”.

21. Căpeteniile le-au spus: „Să rămână în viață!”. Ei au fost tăietori de lemne și cărători de apă pentru toată adunarea, după cum le spuseseră căpeteniile.

22. Iósue i-a chemat și le-a zis: „Pentru ce ne-ați înșelat, zicând: «Suntem de foarte departe de voi», pe când voi locuiți în mijlocul nostru?

23. Acum sunteți blestemați. Nu veți înceta să fiți sclavi, tăietori de lemne și purtători de apă pentru casa Dumnezeului meu”.

24. Ei i-au răspuns lui Iósue: „Sclavii tăi au auzit ceea ce i-a poruncit Domnul Dumnezeul tău lui Moise, slujitorul său, că vă va da toată țara și că îi va nimici pe locuitorii țării înaintea voastră. Ne-am temut foarte mult de voi și de aceea am făcut lucrul acesta.

25. Acum iată-ne în mâinile tale; fă cu noi ce este bine și ce este drept în ochii tăi!”.

26. Iósue le-a făcut astfel: i-a salvat din mâna fiilor lui Israél și [aceștia] nu i-au omorât.

27. Din ziua aceea, Iósue i-a pus ca tăietori de lemne și purtători de apă pentru comunitate și pentru altarul Domnului până în ziua de azi, în locul pe care avea să-l aleagă.