Judecătorii 1 BVA

1. După moartea lui Iosua, israelienii L-au întrebat pe Iahve, zicând: „Care dintre triburile noastre să înceapă primul lupta împotriva canaaniților?”

2. Iahve le-a răspuns: „Să înceapă (tribul lui) Iuda. Să știți că am dat (anticipat) acest teritoriu în mâna lui!”

3. Israelienii care proveneau din tribul lui Iuda, le-au zis fraților lor din tribul lui Simeon: „Veniți cu noi pe teritoriul care ne-a fost dat, ca să ne luptăm împotriva canaaniților! Apoi vom merge și noi cu voi pe teritoriul vostru!” Astfel, simeoniții s-au dus cu ei.

4. Cei din tribul lui Iuda au plecat la luptă; și Iahve a făcut ca atât canaaniți cât și periziți, să fie învinși de ei. Au omorât la Bezec zece mii de oameni.

5. Acolo l-au găsit pe Adoni-Bezec. S-au luptat împotriva lui, învingându-i pe canaaniți și pe periziți.

6. Adoni-Bezec a reușit să scape (prin fugă); dar ei l-au urmărit, l-au prins și i-au tăiat degetele mari de la mâini și de la picioare.

7. Atunci Adoni-Bezec a zis: „Șaptezeci de regi care aveau tăiate degetele mari de la mâini și de la picioare, erau determinați să adune bucățile mici de hrană care cădeau sub masa mea! Dumnezeu a făcut să mi se întâmple exact cum am procedat eu cu alții!” L-au dus în (teritoriul care urma să se numească) Ierusalim; și a murit acolo.

8. Israelienii care aparțineau tribului lui Iuda, au atacat decisiv Ierusalimul și l-au cucerit. Au omorât cu ajutorul sabiei toată populația de acolo; și au dat foc orașului.

9. Apoi, israelienii care formau tribul lui Iuda, s-au dus să lupte împotriva canaaniților care locuiau în regiunea muntoasă din partea de est a țării și în câmpie.

10. Mai întâi au început lupta împotriva canaaniților care locuiau la Hebron. Până atunci, Hebronul se numise Chiriat-Arba. Acolo i-au învins pe Șeșai, pe Ahiman și pe Talmai.

11. Din acea localitate, au continuat lupta împotriva locuitorilor Debirului. Înainte, Debirul se numea Chiriat-Sefer.

12. Caleb a zis: „Îi voi da ca soție pe fiica mea, numită Acsa, aceluia care va ataca și va cuceri Chiriat-Seferul!”

13. Otniel – fiul lui Chenaz care era fratele mai mic al lui Caleb – a cucerit orașul. Atunci Caleb i-a dat-o ca soție pe fiica lui numită Acsa.

14. După un timp, Acsa i-a sugerat lui Otniel să îi ceară tatălui ei un teren. Când ea a coborât de pe măgar, Caleb a întrebat-o: „Ce dorești?”

15. Ea i-a răspuns: „Dă-mi o binecuvântare adevărată; pentru că mi-ai dat (doar) un teritoriu în Neghev! Oferă-mi și izvoare de ape!” Astfel, Caleb i-a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos.

16. Urmașii chenitului care îi fusese socru lui Moise, au plecat din orașul palmierilor împreună cu cei din tribul lui Iuda. Au mers spre deșertul lui Iuda, care este la sud de Arad. Au călătorit și au rămas împreună cu oamenii din poporul israelian.

17. Apoi, israelienii din tribul lui Iuda s-au dus împreună cu simeoniții și i-au atacat pe canaaniții care locuiau la Țefat. Au distrus tot orașul; și apoi l-au numit Horma.

18. Iuda a mai cucerit Gaza și teritoriul lui, Așchelon împreună cu teritoriul lui și Ecron împreună cu teritoriul lui.

19. Iahve a fost cu Iuda; și astfel, acest trib a luat în proprietatea lui regiunea muntoasă; dar nu i-a putut alunga pe locuitorii din câmpie, pentru că aceia aveau care de fier.

20. Au dat lui Caleb orașul Hebron, exact cum spusese Moise. Și el i-a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Anac!

21. Beniamiții nu i-au alungat pe iebusiții care locuiau în Ierusalim; și astfel, iebusiții au locuit în Ierusalim până astăzi.

22. Descendenții lui Iosif au înaintat împotriva Betelului; și Iahve a fost aliatul lor.

23. Israelienii care formau familia lărgită a lui Iosif, au spionat Betelul. Acest oraș se numise înainte Luz.

24. Spionii au văzut un om care ieșise din oraș; și i-au zis: „Arată-ne pe unde se poate intra în acest oraș; și vom fi buni cu tine!”

25. După ce le-a arătat intrarea în oraș, ei au tăiat cu sabia toată populația din el, cu excepția acelui om pe care l-au lăsat să plece împreună cu toți urmașii lui.

26. El a ajuns pe teritoriul hitiților, unde a construit un oraș. L-a numit (tot) Luz; și i-a rămas acest nume până astăzi.

27. Israelienii care formau tribul lui Manase, nu i-au alungat pe locuitorii din Bet-Șan și pe cei care locuiau în satele din jurul lui; nici pe locuitorii din Taanah împreună cu cei care locuiau în satele din jurul lui; nici pe locuitorii din Dor, din Ibleam și din Meghido împreună cu cei care erau în satele din jurul lor. Astfel, canaaniții au continuat să locuiască în acele localități.

28. Când Israel a ajuns să fie o forță dominantă în acea zonă, i-a obligat pe canaaniți la muncă forțată; dar nu i-a alungat din acele teritorii.

29. Israelienii care formau tribul lui Efraim, nu i-au alungat nici ei pe canaaniții care locuiau în Ghezer; și astfel, canaaniții au locuit (de atunci) printre ei.

30. Cei care formau tribul lui Zabulon, nu i-au alungat pe locuitorii din Chitron, nici pe cei din Nahalol. În consecință, canaaniții au locuit printre ei; dar au fost obligați să presteze o muncă forțată.

31. Israelienii care formau tribul lui Așer, nu i-au alungat nici pe locuitorii din Aco, nici pe cei din Sidon, din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afec și din Rehob.

32. Astfel, așeriții au locuit printre canaaniții care erau locuitorii acelor zone.

33. Cei care formau tribul lui Neftali, nu i-au alungat nici pe locuitorii din Bet-Șemeș, dar nici pe cei din Bet-Anat; ci au trăit printre canaaniții care locuiseră în acele teritorii. Totuși, locuitorii din Bet-Șemeș și din Bet-Anat au fost obligați să presteze o muncă forțată.

34. Amoriții au respins atacurile daniților spre regiunea muntoasă; și nu le-au permis să coboare la câmpie.

35. Amoriții au continuat să locuiască pe muntele Heres, la Aialon și la Șaalbim; dar au fost exploatați de bărbații tribului lui Iosif. Aceștia i-au obligat să presteze pentru ei o muncă forțată.

36. Teritoriul amoriților începea de la Înălțimea Scorpionului și ajungea până la Sela; apoi conducea „în sus”.