Judecătorii 1 NTR

1. După moartea lui Iosua, fiii lui Israel L-au întrebat pe Domnul, zicând: ‒ Care dintre noi să meargă primul împotriva canaaniților ca să se lupte cu ei?

2. Domnul a răspuns: ‒ Iuda să meargă. Iată că am dat țara în mâna lui!

3. Iuda i-a zis lui Simeon, fratele său: ‒ Vino cu mine în teritoriul care mi-a căzut la sorț, ca să ne luptăm împotriva canaaniților, după care voi merge și eu cu tine în teritoriul care ți-a căzut la sorț! Și Simeon s-a dus cu el.

4. Astfel, cei din Iuda s-au dus, iar Domnul i-a dat pe canaaniți și pe periziți în mâinile lor. Ei au ucis la Bezek zece mii de bărbați.

5. Acolo l-au găsit pe Adoni-Bezek, au luptat împotriva lui și i-au învins pe canaaniți și pe periziți.

6. Adoni-Bezek a reușit să scape, dar ei l-au urmărit, l-au prins și i-au tăiat degetele mari de la mâini și de la picioare.

7. Atunci Adoni-Bezek a zis: „Șaptezeci de regi, cu degetele cele mari de la mâini și de la picioare tăiate, au fost folosiți să adune firimituri de sub masa mea! După cum am făcut eu, tot așa mi-a răsplătit și mie Dumnezeu!“. L-au dus la Ierusalim și a murit acolo.

8. Fiii lui Iuda au luptat împotriva Ierusalimului și l-au cucerit. Ei l-au trecut prin ascuțișul sabiei și au dat foc cetății.

9. După aceea, fiii lui Iuda s-au dus să lupte împotriva canaaniților care locuiau la munte, în Neghev și în zona deluroasă.

10. Mai întâi au mărșăluit împotriva canaaniților care locuiau la Hebron (numele Hebronului era atunci Chiriat-Arba). Acolo i-au învins pe Șeșai, pe Ahiman și pe Talmai.

11. De acolo, au mărșăluit împotriva locuitorilor Debirului (denumirea anterioară a Debirului a fost Chiriat-Sefer).

12. Caleb a zis: „Aceluia care va ataca și va cuceri Chiriat-Seferul îi voi da de soție pe fata mea Acsa!“.

13. Otniel, fiul lui Chenaz și fratele mai mic al lui Caleb, a cucerit cetatea, iar Caleb i-a dat-o de soție pe fata lui, Acsa.

14. Odată, venind la Otniel, Acsa l-a îndemnat să-i ceară tatălui ei un teren. Când ea s-a dat jos de pe măgar, Caleb a întrebat-o: ‒ Ce dorești?

15. Ea i-a răspuns: ‒ Dă-mi o binecuvântare, căci mi-ai dat un teritoriu în Neghev. Dăruiește-mi și izvoare de ape. Și, astfel, Caleb i-a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos.

16. Fiii chenitului, socrul lui Moise, au plecat din Cetatea Palmierilor, împreună cu fiii lui Iuda, în deșertul lui Iuda, care este situat la sud de Arad. Ei au călătorit și au locuit împreună cu poporul.

17. Apoi Iuda a mărșăluit împreună cu fratele său Simeon și i-au atacat pe canaaniții care locuiau la Țefat. Au dat spre nimicire cetatea și i-au pus numele Horma.

18. De asemenea, Iuda a cucerit Gaza cu teritoriul ei, Așchelon cu teritoriul lui și Ekron cu teritoriul lui.

19. Domnul a fost cu Iuda și acesta a luat în stăpânire muntele, dar nu i-a putut alunga pe locuitorii din câmpie pentru că aveau care de fier.

20. Au dat lui Caleb cetatea Hebron, așa cum spusese Moise, și el i-a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Anac.

21. Fiii lui Beniamin nu i-au alungat pe iebusiții care locuiau în Ierusalim și, astfel, iebusiții au locuit în Ierusalim până în ziua aceasta.

22. Casa lui Iosif a pornit și ea împotriva Betelului, și Domnul a fost cu ei.

23. Când Casa lui Iosif a cercetat Betelul (numele cetății era cândva Luz),

24. spionii au văzut un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne, te rugăm, intrarea în cetate și îți vom arăta îndurare!“.

25. După ce le-a arătat intrarea în cetate, ei au trecut-o prin ascuțișul sabiei, însă pe omul acela împreună cu tot clanul lui l-au lăsat să plece.

26. Omul acela a ajuns în țara hitiților și a construit o cetate căreia i-a pus numele Luz, nume care i-a rămas până în ziua aceasta.

27. Dar cei din Manase nu i-au alungat pe locuitorii din Bet-Șan și pe cei din satele dimprejurul ei, nici pe locuitorii din Taanah și pe cei din satele dimprejurul ei, nici pe locuitorii din Dor, Ibleam și Meghido și nici pe cei din satele dimprejurul lor, astfel încât canaaniții au continuat să locuiască în aceste teritorii.

28. Când Israel a ajuns puternic, el i-a folosit pe canaaniți la muncă silnică, dar nu i-a alungat.

29. Cei din Efraim nu i-au alungat nici ei pe canaaniții care locuiau în Ghezer și, astfel, canaaniții au locuit printre ei.

30. Cei din Zabulon nu i-au alungat pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol și, prin urmare, canaaniții au locuit printre ei, fiind puși la muncă silnică.

31. Cei din Așer nu i-au alungat nici pe locuitorii din Acco, nici pe locuitorii din Sidon, din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afek și din Rehob.

32. Astfel, așeriții au locuit printre canaaniți, locuitorii acelor teritorii, pentru că nu i-au alungat.

33. Cei din Neftali nu i-au alungat nici pe locuitorii din Bet-Șemeș, nici pe locuitorii din Bet-Anat, ci au locuit printre canaaniți, locuitorii acelor teritorii. Totuși, locuitorii din Bet-Șemeș și din Bet-Anat au fost puși la muncă silnică.

34. Amoriții i-au împins pe fiii lui Dan înspre munte și nu le-au dat voie să coboare la câmpie.

35. Amoriții au continuat să locuiască la muntele Heres, la Aialon și la Șaalbim, dar cei care i-au asuprit au fost cei din Casa lui Iosif, aceștia punându-i la muncă silnică.

36. Teritoriul amoriților se întindea de la Înălțimea Scorpionului până la Sela și în sus.