Judecătorii 11 VBRC2020

1. Iéfte din Galaád era un om viteaz. El era fiul unei prostituate, iar Galaád era tatăl lui Iéfte.

2. Soția lui Galaád i-a născut [alți] fii. Fiii soției, când au crescut, l-au alungat pe Iéfte și i-au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei”.

3. Iéfte a fugit dinaintea fraților lui și a locuit în țara Tob. S-au adunat la Iéfte oameni de nimic și ieșeau [la luptă] cu el.

4. După ceva timp, fiii lui Amón au pornit război împotriva lui Israél.

5. În timp ce fiii lui Amón luptau împotriva lui Israél, bătrânii din Galaád s-au dus să-l ia pe Iéfte din țara Tob.

6. Ei i-au zis lui Iéfte: „Vino să fii căpetenia noastră ca să luptăm împotriva fiilor lui Amón!”.

7. Iéfte le-a zis bătrânilor din Galaád: „Oare nu voi m-ați urât și m-ați alungat din casa tatălui meu? De ce veniți la mine acum când sunteți în strâmtorare?”.

8. Bătrânii din Galaád i-au răspuns lui Iéfte: „Ne întoarcem la tine acum ca să mergi cu noi să lupți împotriva fiilor lui Amón și să devii căpetenia noastră, a tuturor celor care locuiesc în Galaád”.

9. Iéfte le-a zis bătrânilor din Galaád: „Dacă mă aduceți înapoi ca să lupt împotriva fiilor lui Amón și dacă Domnul îi va da înaintea mea, eu voi fi căpetenia voastră”.

10. Bătrânii din Galaád i-au zis lui Iéfte: „Domnul să fie martor între noi dacă nu vom face după cuvântul tău!”.

11. Iéfte a mers cu bătrânii din Galaád. Poporul l-a pus peste el căpetenie și conducător. Iar Iéfte a pronunțat toate cuvintele înaintea Domnului, la Míțpa.

12. Iéfte a trimis mesageri la regele fiilor lui Amón ca să-i spună: „Ce ai cu mine că vii să faci război împotriva mea în țara mea?”.

13. Regele fiilor lui Amón le-a răspuns mesagerilor lui Iéfte: „Pentru că Israél, când a plecat din Egipt, a luat țara mea de la Arnón până la Iabòc și Iordán. Dă-mi-o înapoi acum de bună voie!”.

14. Iéfte a trimis din nou mesageri la regele fiilor lui Amón

15. ca să-i spună: „Așa vorbește Iéfte: «Nu Israél a luat țara Moáb, nici țara fiilor lui Amón.

16. Căci atunci când Israél a plecat din Egipt, a mers prin pustiu până la Marea Roșie și a ajuns la Cádeș.

17. Israél a trimis mesageri la regele din Edóm ca să-i spună: ‹Lasă-mă, te rog, să trec prin țara ta!›. Dar regele din Edóm [nici] n-a voit să audă. A trimis și la regele din Moáb, dar nici el n-a vrut. Și Israél a rămas la Cádeș.

18. Apoi a mers prin pustiu, a ocolit țara Edóm și țara Moáb și a venit la est de țara lui Moáb; și-au fixat tabăra dincolo de Arnón și nu au intrat în teritoriul lui Moáb pentru că [râul] Arnón era hotarul lui Moáb.

19. Israél a trimis mesageri la Sihón, regele amoréilor, regele din Heșbón. Israél i-a zis: ‹Lasă-mă, te rog, să trec prin țara ta până la locul meu!›.

20. Dar Sihón n-a avut încredere în Israél ca să-l lase să treacă prin ținutul lui; și-a adunat tot poporul, și-a fixat tabăra la Iáhaț și a luptat împotriva lui Israél.

21. Domnul Dumnezeul lui Israél l-a dat pe Sihón și tot poporul lui în mâinile lui Israél care i-a bătut. Israél a luat în stăpânire toată țara amoréilor care locuiau în ținutul acela.

22. A luat în stăpânire toată țara amoréilor, de la Arnón până la Iabòc și de la pustiu până la Iordán.

23. Acum, întrucât Domnul Dumnezeul lui Israél i-a alungat pe amoréi dinaintea poporului său, Israél, tu vrei să stăpânești [țara] lor?

24. Oare nu stăpânești ceea ce ți-a dat să stăpânești Chemóș, dumnezeul tău? Și noi stăpânim ceea ce eliberează Domnul Dumnezeul nostru înaintea noastră.

25. Acum, ești tu mai bun decât Bálac, fiul lui Țipór, regele din Moáb? S-a certat el cu Israél sau a făcut el război împotriva lui?

26. Iată, Israél locuiește de trei sute de ani la Heșbón și în satele lui, la Aroér și în satele lui și în toate cetățile care sunt pe malurile [râului] Arnón. De ce nu l-ați luat înapoi în timpul acela?

27. Eu nu am păcătuit împotriva ta, iar tu mi-ai făcut rău că ai luptat împotriva mea. Domnul, judecătorul, să judece între fiii lui Israél și fiii lui Amón»!”.

28. Regele fiilor lui Amón n-a ascultat cuvintele pe care i le-a transmis Iéfte.

29. Duhul Domnului a venit peste Iéfte. Iéfte a traversat [ținutul triburilor lui] Galaád și Manáse; a trecut la Míțpa, în Galaád; și din Míțpa, din Galaád, a trecut la fiii lui Amón.

30. Iéfte a făcut un vot Domnului și a zis: „Dacă îi vei da pe fiii lui Amón în mâna mea,

31. oricine va ieși pe porțile casei mele înaintea mea când mă voi întoarce cu pace de la fiii lui Amón va fi al Domnului și-l voi aduce ca ardere de tot”.

32. Iéfte a mers împotriva fiilor lui Amón și Domnul i-a dat în mâna lui.

33. Le-a provocat o înfrângere grea de la Aroér până spre Minít – douăzeci de cetăți – și până la Ábel-Cheramím. Fiii lui Amón au fost umiliți înaintea fiilor lui Israél.

34. Iéfte a venit acasă la Míțpa. Și iată, fiica sa i-a ieșit în întâmpinare cu tamburine și dansuri. Ea era singurul lui copil: nu mai avea în afară de ea nici fiu, nici fiică.

35. Când a văzut-o, și-a rupt hainele și a zis: „Ah, fiica mea! M-ai dărâmat! Tu ești dintre cei care mă tulbură, pentru că mi-am deschis gura către Domnul și n-o mai pot întoarce!”.

36. Ea i-a zis: „Tată, dacă ți-ai deschis gura către Domnul, fă-mi și mie conform cu ceea ce a ieșit din gura ta, după cum Domnul a făcut răzbunare împotriva dușmanilor fiilor tăi, împotriva lui Amón!”.

37. Apoi a zis tatălui ei: „Să mi se permită lucrul acesta: lasă-mă două luni să urc și să cobor în munți și să-mi plâng fecioria împreună cu prietenele mele!”.

38. El i-a răspuns: „Du-te!”. Și a lăsat-o două luni. Ea s-a dus cu prietenele ei și și-a plâns fecioria în munți.

39. După cele două luni, s-a întors la tatăl ei, iar el și-a împlinit cu ea votul pe care îl făcuse. Ea nu cunoscuse bărbat. De atunci s-a făcut în Israél obiceiul

40. ca, în fiecare an, fetele lui Israél să meargă și să o celebreze pe fiica lui Iéfte din Galaád timp de patru zile pe an.