Judecătorii 17 NTR

1. Era un om din muntele lui Efraim care se numea Mica.

2. El i-a zis mamei sale: ‒ Cei o mie o sută de șecheli de argint care ți-au fost luați și pentru care ai blestemat chiar de față cu mine, argintul acela este la mine. Eu îl luasem. Mama lui i-a răspuns: ‒ Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!

3. El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută de șecheli de argint și ea i-a zis: ‒ Pun deoparte acest argint, închinându-l Domnului cu mâna mea, pentru ca fiul meu să-și facă din el un chip cioplit și un chip turnat. În acest fel ți-l voi restitui.

4. El i-a dat înapoi mamei sale argintul. Mama lui a luat două sute de șecheli de argint și i-a dat argintarului. Acesta a făcut din el un chip cioplit și un chip turnat. Și a fost pus în casa lui Mica.

5. Acest om, Mica, avea o așa-numită casă a lui Dumnezeu. El și-a făcut un efod și niște terafimi și l-a învestit ca preot pe unul dintre fiii săi.

6. În zilele acelea nu era rege în Israel, și fiecare făcea ce considera că este drept.

7. Era un tânăr levit care locuia în Betleemul lui Iuda, printre cei din clanul lui Iuda.

8. Omul acesta a plecat din Betleemul lui Iuda ca să locuiască acolo unde va găsi un loc potrivit. În drumul său, a ajuns la muntele lui Efraim, la casa lui Mica.

9. Mica i-a zis: ‒ De unde vii? El i-a răspuns: ‒ Sunt un levit din Betleemul lui Iuda și călătoresc ca să-mi găsesc un loc unde să locuiesc.

10. Mica i-a zis: ‒ Rămâi la mine. Îmi vei fi părinte și preot, iar eu îți voi da zece șecheli de argint pe an, un rând de haine și mijloace de trai. Levitul a rămas.

11. Astfel, levitul a acceptat să locuiască la acel om. Și tânărul a fost pentru el ca unul dintre fiii lui.

12. Mica l-a învestit pe levit și tânărul a slujit ca preot în casa lui.

13. Mica a zis: „Acum știu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot un levit!“.