Judecătorii 17 VDC

1. Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica.

2. El a zis mamei sale: „Cei o mie o sută de sicli de argint care ți s-au luat și pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem.” Și mama sa a zis: „Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!”

3. El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută de sicli de argint; și mama sa a zis: „Închin cu mâna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit și un chip turnat; și, astfel, ți-l voi da înapoi.”

4. El a dat argintul înapoi mamei sale. Mama sa a luat două sute de sicli de argint și a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit și un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica.

5. Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod și terafimi și a sfințit pe unul din fiii lui ca preot.

6. În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.

7. Era un tânăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era levit și locuia pentru o vreme acolo.

8. Omul acesta a plecat din cetatea Betleemul lui Iuda să-și caute o locuință potrivită. Urmându-și drumul, a ajuns în muntele lui Efraim, la casa lui Mica.

9. Mica i-a zis: „De unde vii?” El i-a răspuns: „Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda și merg să-mi caut o locuință potrivită.”

10. Mica i-a zis: „Rămâi la mine; tu să-mi fii tată și preot, și eu îți voi da zece sicli de argint pe an, hainele de care vei avea nevoie și mijloace de trai.”

11. Și levitul a intrat la el. S-a hotărât astfel să rămână la omul acesta, care a privit pe tânăr ca pe unul din fiii lui.

12. Mica a sfințit pe levit, și tânărul acesta i-a slujit ca preot și a locuit în casa lui.

13. Și Mica a zis: „Acum știu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot pe levitul acesta.”