Judecătorii 18 BVA

1. În acele zile, nu exista rege în Israel. Tribul lui Dan (încă) își căuta un teritoriu în care să se stabilească și să locuiască; pentru că nici până atunci nu își însușiseră proprietatea primită în mijlocul triburilor lui Israel.

2. Daniții au desemnat cinci bărbați luptători dintre familiile lor; și i-au trimis prin țară. Ei proveneau din Țora și din Eștaol. Au fost trimiși ca să umble prin țară și să o spioneze. Ei le-au zis: „Duceți-vă și spionați țara!” Aceștia au ajuns în zona muntoasă locuită de urmașii lui Efraim, aproape de casa lui Mica; și au rămas acolo în timpul nopții.

3. Când erau aproape de casa lui Mica, au recunoscut vocea acelui tânăr levit; și au plecat spre el. Ei i-au zis: „Cine te-a adus aici? Ce faci în acest loc? De ce ești aici?”

4. El le-a răspuns: „Mica face aceste lucruri pentru mine. El mă plătește; iar eu îi sunt preot!”

5. Ei i-au zis: „Te rugăm să îl întrebi pe Dumnezeu despre noi, ca să știm dacă vom reuși în călătoria pe care o facem!”

6. Preotul le-a răspuns: „Mergeți liniștiți; pentru că această călătorie pe care o faceți, este sub privirea lui Iahve!”

7. Cei cinci bărbați au plecat și au ajuns în Laiș. Acolo au văzut un popor care trăia fără niciun pericol, conform obiceiurilor sidonienilor. Acei oameni erau liniștiți și fără nicio teamă. Ei locuiau acolo fără să fie deranjați de cineva din țară; și nu erau subordonați nimănui. Locuiau departe de sidonieni și nu aveau relații cu alți oameni.

8. Când s-au întors la rudele lor din Țora și din Eștaol, aceștia i-au întrebat: „Ce veste ne aduceți?”

9. Ei le-au răspuns: „Veniți să îi atacăm; pentru că le-am văzut teritoriul; și este unul foarte bun! Nu fiți indiferenți și leneși; ci duceți-vă și luați în proprietate acest teritoriu!

10. Când veți ajunge acolo, veți găsi un popor care locuiește fără frica vreunui pericol. Teritoriul este relativ mare; și Dumnezeu l-a dat în proprietatea noastră. Este un loc în care nu lipsește nimic din tot ce este pe pământ!”

11. Atunci, șase sute de luptători înarmați din tribul lui Dan, provenind din Țora și din Eștaol, au plecat de acolo.

12. Au înaintat și și-au instalat tabăra la Chiriat-Iearim, în teritoriul locuit de urmașii lui Iuda. Astfel, acel loc s-a numit Mahane-Dan. El există și astăzi în Chiriat-Iearim.

13. De acolo au traversat în partea muntoasă a teritoriului locuit de urmașii lui Efraim; și au ajuns aproape de casa lui Mica.

14. Cei cinci bărbați care spionaseră teritoriul numit Laiș, le-au zis rudelor lor: „Să știți că într-una dintre aceste case există o tunică și zei. Veți găsi un idol cioplit și unul turnat. Cred că știți acum ce trebuie să faceți!”

15. S-au dus în acea direcție și au ajuns la casa unde slujea tânărul levit, adică la casa lui Mica. Ei l-au întrebat de sănătate.

16. Cei șase sute de luptători înarmați stăteau în fața porții.

17. Apoi cei cinci spioni au plecat de lângă el; și au intrat în casă. În timp ce preotul stătea la poarta casei cu cei șase sute de luptători înarmați, cei cinci bărbați care spionaseră teritoriul, s-au dus înăuntru și au luat idolul cioplit, tunica, zeii și idolul turnat.

18. Când au intrat aceștia în casa lui Mica intenționând să ia idolul cioplit, zeii și idolul turnat, preotul le-a zis: „Ce faceți?”

19. Ei i-au răspuns: „Taci! Abține-te și vino cu noi; pentru că dorim să ne fi părinte și preot! E mai bine să fii preot în casa unui singur om, sau să fii preotul unui trib și al unui clan din Israel?”

20. Preotul s-a bucurat în inima lui. Luând tunica, zeii și idolul turnat, a plecat împreună cu poporul.

21. Apoi au mers mai departe. Ei au pus în fața lor copiii, vitele și bunurile.

22. După ce s-au depărtat de casa lui Mica, oamenii care locuiau lângă casa lui au fost chemați să plece în urmărirea daniților.

23. Când au strigat după daniți, aceștia s-au întors și i-au zis lui Mica: „Care este problema ta? De ce strigi după noi?”

24. El le-a răspuns: „De ce mă întrebați care îmi este problema? Mi-ați luat idolii pe care mi-i făcusem. Mi-ați luat și preotul și apoi ați plecat! Eu cu ce mai rămân?”

25. Daniții i-au zis: „Să nu te mai auzim! Altfel, niște oameni foarte determinați vor veni în forță împotriva ta și vă veți pierde viața: atât tu, cât și familia ta!”

26. Apoi daniții au mers mai departe. Când Mica a văzut că aceștia aveau o forță mai mare decât a lui, s-a întors acasă.

27. Astfel, după ce au luat preotul și ce făcuse Mica, acei daniți și-au continuat drumul până când au ajuns în Laiș, la un popor care trăia liniștit și fără frica vreunei invazii. I-au omorât locuitorii cu sabia și au dat foc orașului.

28. Nimeni nu i-a salvat, pentru că erau departe de Sidon; și nu aveau relații cu alți oameni. Orașul era în valea care conduce spre Bet-Rehob. Daniții au reconstruit orașul și au locuit în el.

29. Au numit orașul Dan, așa cum se numise strămoșul lor care fusese născut în familia lui Israel. Dar la început, orașul se numise Laiș.

30. Daniții au pus acolo unul dintre idoli. A fost instalat pentru ei și pentru Ionatan, fiul lui Gherșom, care fusese fiul lui Moise. El și urmașii lui au fost preoții tribului lui Dan până când țara a fost ocupată de alt popor.

31. Cât timp a fost casa lui Dumnezeu la Șilo, daniții au păstrat ca zeu al lor acel idol turnat al lui Mica.