Logo
🔍

Judecătorii 18 VBRC2020

«

1. În vremea aceea nu era rege în Israél. În zilele acelea, tribul lui Dan își căuta un teritoriu unde să locuiască, pentru că nu primise până în ziua aceea moștenire printre triburile lui Israél.

2. Fiii lui Dan au trimis din familiile lor cinci bărbați puternici din Țoréea și din Eștaól ca să examineze țara și s-o cerceteze. Le-au spus: „Mergeți și cercetați țara!”. Au ajuns în munții lui Efraím, la casa lui Micá și au înnoptat acolo.

3. Când erau aproape de casa lui Micá, au recunoscut glasul tânărului levít, s-au apropiat acolo și i-au zis: „Cine te-a adus aici? Ce faci tu în locul acesta? Și ce ai aici?”.

4. El le-a răspuns: „Asta și asta a făcut Micá pentru mine: mă plătește și eu îi sunt preot”.

5. Ei i-au zis: „Întreabă-l pe Dumnezeu ca să știm dacă vom avea noroc în călătoria noastră pe care o facem!”.

6. Preotul le-a zis: „Mergeți în pace; călătoria pe care o faceți este înaintea Domnului!”.

7. Cei cinci oameni au plecat și au ajuns în Láiș. Au văzut poporul de acolo trăind în siguranță, în felul sidoniénilor, liniștit și fără grijă. În țară nu era nimeni care să-i tulbure; erau departe de sidoniéni și nu aveau nicio legătură cu nimeni.

8. Au venit la frații lor, la Țoréea și la Eștaól, iar frații lor le-au zis: „Care-i situația?”.

Cucerirea cetății Láiș și sfârșitul sanctuarului lui Micá

9. Au răspuns: „Să ne ridicăm și să mergem împotriva lor! Țara este foarte bună, iar voi stați liniștiți? Nu fiți leneși să mergeți să luați în stăpânire țara!

10. Când veți ajunge, veți intra la un popor încrezător. Țara este întinsă în toate direcțiile și Domnul o dă în mâinile voastre. Este un loc unde nu lipsește nimic din ce este pe pământ”.

11. Au plecat de acolo, de la Țoréea și de la Eștaól, șase sute de bărbați care purtau arme de război.

12. Au urcat și și-au fixat tabăra la Chiriát-Iearím, în Iúda; de aceea locul acela s-a chemat Mahané-Dan până în ziua aceasta. Iată, [tabăra] este în spatele [cetății] Chiriát-Iearím!

13. Au trecut de acolo în muntele lui Efraím și au ajuns la casa lui Micá.

14. Cei cinci oameni care fuseseră să cerceteze țara Láiș le-au zis fraților lor: „Oare nu știți că în casele acestea sunt un efod, idoli, un chip cioplit și un chip turnat? Acum știți ce aveți de făcut”.

15. Ei s-au apropiat acolo, au intrat în casa tânărului levít, în casa lui Micá, și l-au întrebat de sănătate!

16. Cei șase sute de oameni dintre fiii lui Dan care purtau arme de război stăteau la intrarea porții.

17. Au mers cei cinci oameni care fuseseră să cerceteze și au intrat în casă; au luat chipul cioplit, efodul, idolii și chipul turnat în timp ce preotul stătea la intrarea porții cu cei șase sute de oameni care purtau arme de război.

18. Când au intrat în casa lui Micá și au luat chipul cioplit, efodul, idolii și chipul turnat, preotul le-a zis: „Ce faceți?”.

19. Ei i-au zis: „Taci, pune-ți mâna la gură și vino cu noi să ne fii tată și preot! Este mai bine pentru tine să fii preot la casa unui singur om sau să fii preotul unui trib și al unei familii din Israél?”.

20. Preotul s-a bucurat în inima lui; a luat efodul, idolii și chipul cioplit și a mers în mijlocul poporului.

21. S-au întors și au plecat; au pus înaintea lor copiii, turmele și bunurile lor.

22. Când se îndepărtau de casa lui Micá, oamenii care locuiau în casele vecine cu casa lui Micá s-au strâns și au mers după fiii lui Dan.

23. Au strigat după fiii lui Dan, iar ei s-au întors. I-au zis lui Micá: „Ce ai de strigi?”.

24. El a răspuns: „Ați luat dumnezeii mei pe care mi-i făcusem și preotul și ați plecat. Ce-mi mai rămâne? Și acum de ce îmi ziceți: «Ce ai?»?”.

25. Fiii lui Dan i-au zis: „Să nu-ți auzim glasul, ca să nu se întoarcă împotriva voastră oameni cu sufletul amărât și să îți pierzi viața, tu și casa ta!”.

26. Fiii lui Dan și-au continuat drumul. Micá a văzut că ei erau mai puternici decât el, s-a întors și a locuit în casa lui.

27. Ei au luat ceea ce făcuse Micá și pe preotul pe care îl avea și au venit împotriva [cetății] Láiș și împotriva poporului care trăia în liniște și siguranță și l-a trecut prin ascuțișul sabiei, iar cetății i-au dat foc.

28. Nimeni nu i-a salvat, pentru că era departe de Sidón și nu aveau nicio legătură cu nimeni. Erau în valea Bet-Rehób. [Fiii lui Dan] au zidit [din nou] cetatea și au locuit în ea.

29. Au dat cetății numele de Dan, după numele lui Dan, tatăl lor, care i se născuse lui Israél. Însă cetatea se chema mai înainte Láiș.

30. Au înălțat pentru ei chipul cioplit, iar Ionatán, fiul lui Gherșóm, fiul lui Manáse, el și fiii lui au fost preoți pentru tribul lui Dan până în ziua deportării din țară.

31. Au pus pentru ei chipul cioplit pe care-l făcuse Micá tot timpul cât a fost casa lui Dumnezeu la Șílo.

»