Judecătorii 19 VBRC2020

1. Pe vremea când nu era rege în Israél, un levít care locuia ca străin la marginea muntelui lui Efraím și-a luat o femeie ca și concubină din Betleémul lui Iúda.

2. Concubina i-a fost infidelă și a plecat de la el la casa tatălui ei, în Betleémul lui Iúda, și a rămas acolo timp de patru luni.

3. Bărbatul ei s-a ridicat și s-a dus la ea ca să-i vorbească la inimă și s-o aducă înapoi. Avea cu el un slujitor și o pereche de măgari. Ea l-a adus în casa tatălui ei, iar când tatăl tinerei l-a văzut, s-a bucurat la vederea lui.

4. Socrul său, tatăl acelei tinere, l-a ținut la el timp de trei zile. Au mâncat și au băut și au înnoptat acolo.

5. A patra zi, s-au sculat dimineața și s-au ridicat ca să plece. Dar tatăl tinerei i-a zis ginerelui său: „Întărește-ți inima cu o bucată de pâine și apoi veți pleca!”.

6. Au șezut, au mâncat amândoi. Apoi tatăl tinerei i-a zis bărbatului: „Te rog, rămâi aici peste noapte și înveselește-ți inima!”.

7. Bărbatul s-a ridicat să plece; dar socrul a insistat și el a rămas și a înnoptat acolo.

8. În ziua a cincea, s-a sculat dimineața ca să plece. Tatăl tinerei i-a zis: „Întărește-ți, te rog, inima și rămâi până la căderea serii!”. Și au mâncat amândoi.

9. Bărbatul s-a ridicat să plece cu concubina și cu slujitorul lui; dar socrul lui, tatăl tinerei, i-a zis: „Iată, ziua se lasă spre seară: rămâi peste noapte, căci ziua se sfârșește; înnoptează aici și înveselește-ți inima! Mâine vă veți scula ca să plecați la drum și vei merge la cortul tău”.

10. Bărbatul n-a vrut să mai rămână peste noapte, ci s-a ridicat și a plecat. A ajuns până aproape de Iebús, adică Ierusalím, cu cei doi măgari înșeuați și cu concubina lui.

11. Când s-au apropiat de Iebús, ziua era de mult trecută. Slujitorul i-a zis stăpânului său: „Să ne îndreptăm către această cetate a iebuséilor și să înnoptăm în ea!”.

12. Stăpânul său i-a răspuns: „Nu putem să intrăm într-o cetate străină, care nu este a fiilor lui Israél. Să trecem spre Ghibéea!”.

13. Apoi a mai zis slujitorului său: „Să ne apropiem de vreun loc și să înnoptăm la Ghibéea sau la Ráma!”.

14. Au trecut, au mers și au ajuns – când soarele apunea – lângă Ghibéea, care este a lui Beniamín.

15. S-au îndreptat într-acolo ca să se ducă să înnopteze la Ghibéea. Au mers și s-au așezat în piața cetății, pentru că nu era nimeni care să-i primească în casă pentru a înnopta.

16. Dar, iată, un bătrân se întorcea seara de la muncă, de pe câmp. El era din muntele lui Efraím și locuia ca străin la Ghibéea, iar oamenii din locul [acela] erau fii ai lui Beniamín.

17. Și-a ridicat ochii și l-a văzut pe călător în piața cetății. Bătrânul i-a zis: „Unde mergi și de unde vii?”.

18. El i-a răspuns: „Venim din Betleémul lui Iúda și mergem până la marginea muntelui lui Efraím, de unde sunt. Am fost până la Betleémul lui Iúda; acum mă duc la casa Domnului. Nu este nimeni care să mă primească în casa lui.

19. Avem paie și nutreț pentru măgarii noștri; avem și pâine și vin pentru mine, pentru slujitoarea ta și pentru tânărul care este cu slujitorii tăi. Nu ducem lipsă de nimic”.

20. Bătrânul a zis: „Pace ție! Toate trebuințele tale le iau asupra mea, numai să nu înnoptezi în piață”.

21. L-a dus în casa lui și a dat nutreț măgarilor. [Călătorii] și-au spălat picioarele, au mâncat și au băut.

22. Pe când se veseleau ei, iată, niște oameni din cetate, fii ai lui Beliál, au înconjurat casa, au bătut la ușă și i-au zis bătrânului, stăpânului casei: „Scoate-l pe omul care a intrat în casa ta ca să-l cunoaștem”!.

23. Stăpânul casei a ieșit la ei și le-a zis: „Nu, fraților mei, vă rog să nu faceți un lucru așa de rău; din moment ce omul acesta a intrat în casa mea, nu săvârșiți nelegiuirea aceasta!

24. Iată fiica mea este fecioară și [omul acesta] are o concubină; le aduc afară pe ele: necinstiți-le și faceți-le ce va fi plăcut în ochii voștri! Dar nu săvârșiți cu omul acesta o astfel de nelegiuire!”.

25. Oamenii aceia n-au vrut să-l asculte. Atunci omul și-a luat concubina și le-a adus-o afară. Ei au cunoscut-o și și-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineața: și i-au dat drumul la revărsatul zorilor.

26. Către ziuă, femeia a venit și a căzut la ușa casei omului la care era bărbatul ei [și a rămas] acolo până [s-a făcut] ziuă.

27. Dimineața, soțul ei s-a ridicat, a deschis ușile casei și a ieșit să-și continue drumul. Dar, iată, femeia, concubina lui, era căzută la ușa casei cu mâinile pe prag.

28. El i-a zis: „Ridică-te să mergem!”. Ea însă n-a răspuns. Atunci bărbatul a pus-o pe măgar și a plecat acasă.

29. Când a ajuns acasă, a luat un cuțit, a luat-o pe concubina lui și i-a tăiat trupul în douăsprezece bucăți pe care le-a trimis în tot teritoriul lui Israél.

30. Toți cei care au văzut lucrul acesta au zis: „Nu a fost și nu s-a văzut lucru ca acesta din ziua când au ieșit fiii lui Israél din țara Egiptului până în ziua aceasta. Reflectați la aceasta, sfătuiți-vă și vorbiți!”.