Judecătorii 2 VBRC2020

1. Îngerul Domnului a urcat de la Ghilgál la Bochím și a zis: „Eu v-am scos din Egipt și v-am adus în țara pe care am jurat-o părinților voștri. Și am zis: «Nu voi rupe alianța mea cu voi niciodată;

2. voi să nu faceți alianță cu locuitorii acestei țări și să le dărâmați altarele! Dar voi n-ați ascultat de glasul meu». De ce ați făcut aceasta?

3. Am mai zis atunci: «Nu-i voi alunga dinaintea voastră și îi veți avea în coaste; dumnezeii lor vor fi pentru voi capcană»”.

4. După ce a spus îngerul Domnului aceste cuvinte tuturor fiilor lui Israél, poporul și-a ridicat glasul și a plâns.

5. Au pus acelui loc numele Bochím și au adus acolo Domnului jertfe.

6. Iósue a trimis poporul, iar fiii lui Israél au mers fiecare la moștenirea lui ca să ia în stăpânire țara.

7. Israél l-a slujit pe Domnul în tot timpul vieții lui Iósue și în tot timpul vieții bătrânilor care au trăit după Iósue și care au văzut toate lucrurile mari pe care le făcuse Domnul pentru Israél.

8. Iósue, fiul lui Nun, slujitorul Domnului, a murit. El avea o sută zece ani.

9. L-au înmormântat în teritoriul moștenirii sale, la Timnát-Héres, în muntele lui Efraím, la nord de muntele Gaáș.

10. De asemenea, toată generația aceea a fost adăugată la părinții ei. S-a ridicat după ea o altă generație care nu l-a cunoscut pe Domnul și nici lucrările pe care le făcuse pentru Israél.

11. Fiii lui Israél au făcut ceea ce nu-i plăcea Domnului și au început să slujească Bàalilor.

12. L-au părăsit pe Domnul Dumnezeul părinților lor care i-a scos din țara Egiptului și au mers după alți dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor care-i înconjurau: s-au închinat înaintea lor și au provocat mânia Domnului.

13. L-au părăsit pe Domnul și i-au slujit pe Báal și Astártele.

14. Domnul s-a aprins de mânie împotriva lui Israél, i-a dat în mâinile prădătorilor care i-au prădat, i-a vândut în mâinile dușmanilor lor de jur împrejur și nu au mai putut să stea împotriva dușmanilor lor.

15. Oriunde ieșeau, mâna Domnului era împotriva lor ca să le facă rău, după cum spusese Domnul și după cum Domnul le jurase. Și erau foarte strâmtorați.

16. Domnul a ridicat judecători ca să-i elibereze din mâna celor care-i prădau.

17. Ei n-au ascultat nici de judecătorii lor, căci s-au desfrânat cu alți dumnezei și s-au închinat înaintea lor. S-au îndepărtat repede de la calea pe care au umblat părinții lor ascultând de poruncile Domnului. Ei nu au făcut așa.

18. Când Domnul ridica judecători pentru ei, Domnul era cu judecătorul și-i elibera din mâna dușmanilor lor în tot [timpul] vieții judecătorului, căci Domnului i se făcea milă de suspinele lor din cauza celor care îi asupreau și îi subjugau.

19. Când judecătorul murea, se întorceau și deveneau mai răi decât părinții lor mergând după alți dumnezei, slujindu-le și închinându-se lor, nu părăseau lucrurile lor și calea lor cea rea.

20. Atunci mânia Domnului se aprindea împotriva lui Israél. El zicea: „Din cauză că poporul acesta a încălcat alianța mea pe care am poruncit-o părinților lor și nu au ascultat de glasul meu,

21. nici eu nu voi mai alunga dinaintea lor niciunul dintre popoarele pe care le-a lăsat Iósue când a murit,

22. ca să îl pun la încercare pe Israél, dacă păzesc sau nu calea Domnului și dacă umblă pe ea așa cum au păzit-o părinții lui”.

23. Domnul a lăsat să rămână acele popoare fără să le alunge îndată și nu le-a dat în mâna lui Iósue.