Judecătorii 20 BVA

1. Toți israelienii s-au adunat începând cu cei din teritoriile locuite de urmașii lui Dan până la Beer-Șeba și până în zona Ghiladului. Astfel, ei au venit împreună ca un singur om, înaintea lui Iahve, la Mițpa.

2. Veniseră acolo și conducătorii întregului popor – ai tuturor triburilor lui Israel. Ei erau prezenți în adunarea poporului lui Dumnezeu. Se adunaseră acolo patru sute de mii de persoane.

3. Beniamiții au auzit că israelienii s-au strâns la Mițpa. Israelienii au zis: „Spuneți-ne cum s-a întâmplat această nedreptate!”

4. Atunci, levitul – bărbatul acelei femei care fusese omorâtă – le-a vorbit astfel: „Eu și concubina mea intrasem în Ghiva, care aparține de proprietatea urmașilor lui Beniamin, ca să rămânem noaptea acolo.

5. Dar locuitorii Ghivei au venit împotriva mea, au înconjurat noaptea casa în care eram și au vrut să mă omoare. Ei mi-au dezonorat concubina până când a murit.

6. Atunci am luat-o și am tăiat-o în bucăți, pe care le-am trimis prin toată țara moștenită de Israel. Am procedat așa pentru că ce au făcut ei, este o nedreptate și un lucru oribil în Israel.

7. Observ că toți cei care ați venit aici, sunteți israelieni. Deci discutați și dați un verdict acum!”

8. Poporul a luat o decizie; și a zis: „Niciunul dintre noi nu va pleca! Nimeni nu se va întoarce la locuința lui!

9. Acesta este planul pentru orașul Ghiva: îl vom ataca în forță mergând să luptăm împotriva lui în ordinea în care se va decide prin tragere la sorți!

10. Dintre toate triburile lui Israel, vom lua zece bărbați din o sută, apoi o sută din o mie și o mie din zece mii. Aceștia vor transporta provizii pentru popor. Apoi, când se vor întoarce ei (cu alimentele de care avem nevoie), vom pedepsi Ghiva locuită de urmașii lui Beniamin. Vom proceda cu ei conform nedreptății pe care au comis-o în Israel!”

11. Israelienii s-au unit și au venit împreună împotriva orașului.

12. Conducătorii triburilor lui Israel au trimis niște bărbați printre toate familiile urmașilor lui Beniamin, ca să le spună: „Ce înseamnă această nedreptate care a fost comisă printre voi?

13. Aduceți-i acum pe acei oameni păcătoși, care sunt printre voi în Ghiva, ca să îi omorâm! Vom distruge astfel răul din mijlocul lui Israel!” Dar beniamiții nu au vrut să asculte ce le spuneau frații lor israelieni.

14. Ei s-au adunat din orașele lor la Ghiva; și s-au pregătit să lupte împotriva celorlalți israelieni.

15. În acea zi s-au mobilizat douăzeci și șase de mii de luptători beniamiți, în afară de locuitorii Ghivei, care erau șapte sute de oameni pregătiți de război.

16. În toată această mulțime de oameni, existau șapte sute de bărbați foarte capabili. Toți aceștia erau stângaci. Atunci când trăgeau cu praștia, ei puteau lovi cu mare precizie chiar și un fir de păr, fără să își rateze ținta.

17. Mulțimea bărbaților lui Israel care se adunaseră ca să lupte împotriva urmașilor lui Beniamin, era formată din patru sute de mii de luptători înarmați.

18. Ei au plecat repede la Betel. Acolo, israelienii L-au întrebat pe Dumnezeu, zicând: „Care dintre noi să înceapă atacul împotriva beniamiților?” Iahve le-a răspuns: „Să înceapă lupta urmașii lui Iuda!”

19. Dimineața, israelienii au plecat și și-au stabilit tabăra lângă Ghiva.

20. Apoi au venit să se lupte cu beniamiții și și-au ocupat pozițiile de luptă înaintea Ghivei.

21. Beniamiții au ieșit din Ghiva și au omorât în acea zi douăzeci și două de mii de israelieni.

22. Atunci israelienii s-au încurajat și s-au așezat din nou în linie pentru un nou atac, în locul în care îl începuseră în prima zi.

23. Între timp, israelienii se duseseră să plângă înaintea lui Iahve până seara. L-au întrebat atunci din nou pe Iahve, zicându-I: „Să plecăm iar să luptăm împotriva beniamiților care sunt frații noștri?” Iahve le-a răspuns: „Înaintați împotriva lor!”

24. Astfel, israelienii au înaintat și a doua zi împotriva beniamiților.

25. Dar și atunci, beniamiții din Ghiva au venit împotriva lor; și au omorât optsprezece mii de luptători înarmați.

26. Atunci, tot acel popor al israelienilor s-a dus la Betel; și au început să plângă acolo. În acea zi au rămas la Betel, în prezența lui Iahve, până seara; și au adus înaintea lui Iahve animale pe care le-au ars integral, împreună cu sacrificii de pace.

27. Israelienii L-au întrebat pe Iahve în acele zile când Cufărul Legământului cu Dumnezeu era acolo.

28. Fineas – fiul lui Elazar – fiul lui Aaron, slujea înaintea ei. Atunci israelienii I-au zis (lui Iahve): „Să plecăm din nou la luptă împotriva fraților noștri, sau să ne oprim?” Iahve le-a răspuns: „Duceți-vă; pentru că mâine îi voi face să ajungă la discreția voastră!”

29. Atunci israelienii au pus niște oameni să stea ascunși în spatele orașului Ghiva.

30. A treia zi, israelienii au venit să lupte împotriva beniamiților și s-au așezat înaintea Ghivei – la fel ca înainte.

31. Beniamiții care au ieșit (din Ghiva), au urmărit poporul; și astfel, au fost determinați să se depărteze de oraș. Au început să lovească poporul și să îi omoare oamenii ca în celelalte confruntări, luptând pe cele două drumuri care erau mai late: unul ducea spre Betel și celălalt spre Ghiva. Ei s-au luptat și în câmpie. Au omorât aproape treizeci de israelieni.

32. Beniamiții ziceau: „Priviți-i cum cad învinși în fața noastră ca în celelalte ocazii!” Dar israelienii ziceau: „Să fugim și să îi îndepărtăm de oraș, spre drumurile late!”

33. Israelienii au fugit fiecare de pe pozițiile lor; și s-au regrupat la Baal-Tamar. Atunci, israelienii care stăteau ascunși, au venit în forță din locul în care stătuseră: de la vest de Ghiva.

34. Au înaintat împotriva Ghivei zece mii de oameni din tot Israelul. Ei erau antrenați în mod special ca să lupte. Confruntarea a fost foarte dură; și beniamiții nici nu își imaginau dezastrul care va veni împotriva lor.

35. Iahve i-a distrus pe beniamiți din fața lui Israel. Astfel, israelienii au omorât în acea zi douăzeci și cinci de mii o sută de beniamiți.

36. Beniamiții au înțeles că au fost învinși. Atunci când israelienii s-au lăsat urmăriți de beniamiții, ei s-au bazat pe oamenii care fuseseră puși să stea ascunși în apropierea Ghivei.

37. Cei care stătuseră ascunși acolo, au înaintat repede împotriva Ghivei, au venit în forță împotriva ei și au omorât cu sabia pe toți cei care mai erau din oraș.

38. Semnul pe care ceilalți israelieni îl stabiliseră cu cei care stăteau ascunși, era că ei vor înălța în oraș un nor mare de fum.

39. Doar atunci ar fi trebuit să se întoarcă în luptă bărbații lui Israel. Beniamiții începuseră să lovească (pe ceilalți israelieni); și pentru că numărul celor omorâți era aproape de treizeci de oameni, ei își ziceau: „Suntem siguri că sunt distruși din fața noastră ca în prima luptă!”

40. Dar când coloana de fum a început să se înalțe din oraș, beniamiții au privit înapoi; și au văzut fumul care se ridica spre cer din întregul oraș.

41. Abia atunci s-au întors israelienii în luptă (împotriva beniamiților). Când au văzut dezastrul care îi aștepta, beniamiții au intrat în panică.

42. Au fugit din fața israelienilor spre drumul care conduce în deșert; dar nu au putut scăpa de luptă. Israelienii care ieșeau din oraș i-au omorât chiar acolo.

43. I-au înconjurat pe beniamiți, i-au urmărit permanent și i-au distrus până în fața Ghevei, spre Est.

44. Au fost omorâți astfel optsprezece mii de beniamiți. Toți aceștia fuseseră luptători remarcabili.

45. Unii au fugit și au reușit să scape, ajungând în deșert, la stânca Rimon. Israelienii au omorât pe drumurile mari cinci mii dintre ei. Pe alții i-au urmărit până la Ghidom, omorând astfel încă două mii de oameni.

46. În total, numărul beniamiților care au murit în acea zi, a fost de douăzeci și cinci de mii de luptători.

47. Dintre cei care și-au salvat viața fugind în deșert, la stânca Rimon, au mai rămas șase sute de oameni. Ei au locuit lângă stânca Rimon patru luni.

48. Israelienii s-au întors spre beniamiți și au omorât cu sabia pe cei care (mai) erau în toate orașele lor, împreună tot ce au găsit în ele: atât oameni, cât și animale. Au dat foc tuturor acestor orașe pe care le-au găsit în drumul lor.