Judecătorii 9 VDCL

1. Și Abimelec, fiul lui Ierubaal, s‐a dus la Sihem, la frații mamei sale, și a vorbit către ei și către toate familiile casei tatălui mamei sale, zicând:

2. Vorbiți, rogu‐vă, la urechile tuturor locuitorilor Sihemului: Ce este mai bine pentru voi: să domnească peste voi șaptezeci de bărbați, toți fii ai lui Ierubaal, sau să domnească peste voi un singur bărbat? Și aduceți‐vă aminte că eu sunt osul vostru și carnea voastră.

3. Și frații mamei sale au vorbit toate cuvintele acestea de el în urechile tuturor locuitorilor din Sihem. Și inima lor s‐a plecat spre Abimelec, căci au zis: El este fratele nostru.

4. Și i‐au dat șaptezeci de sicli de argint din casa lui Baal‐Berit, cu ei Abimelec a tocmit oameni fără căpătâi și stricați, și l‐au urmat.

5. Și a venit în casa tatălui său la Ofra și a ucis pe o singură piatră pe frații săi, pe fiii lui Ierubaal, șaptezeci de bărbați; și a rămas numai Iotam, cel mai mic fiu al lui Ierubaal, căci s‐a ascuns.

6. Și toți locuitorii Sihemului s‐au adunat și tot Bet‐Milo și s‐au dus și au făcut împărat pe Abimelec la stejarul stâlpului, care este în Sihem.

7. Și au spus lui Iotam. Și el s‐a dus și a stătut pe vârful muntelui Garizim și și‐a ridicat glasul, și a strigat și le‐a zis: Ascultați‐mă, locuitori ai Sihemului, și Dumnezeu să vă asculte.

8. Copacii s‐au dus odată să ungă un împărat peste ei. Și au zis măslinului: Domnește peste noi!

9. Și măslinul le‐a zis: Să‐mi las eu grăsimea mea cu care se cinstește Dumnezeu și omul prin mine și să mă duc să mă clatin peste copaci?

10. Și copacii au zis smochinului: Vino, domnește peste noi!

11. Și smochinul le‐a zis: Să‐mi las eu dulceața mea și rodul meu cel bun și să mă duc să mă clatin peste copaci?

12. Și copacii au zis viței: Vino tu, domnește peste noi!

13. Și vița le‐a zis: Să‐mi las eu mustul meu care veselește pe Dumnezeu și pe om, și să mă duc să mă clatin peste copaci?

14. Și toți copacii au zis spinului: Vino tu, domnește peste noi!

15. Și spinul a zis copacilor: Dacă într‐adevăr mă ungeți împărat peste voi, veniți, puneți‐vă încrederea în umbra mea; iar de nu, să iasă foc din spin și să mistuie cedrii Libanului.

16. Și acum, dacă ați lucrat cu adevăr și cu desăvârșire, făcând împărat pe Abimelec, și dacă ați lucrat bine cu Ierubaal și casa sa, și dacă i‐ați făcut după vrednicia mâinilor sale;

17. căci tatăl meu s‐a luptat pentru voi și și‐a primejduit viața și v‐a scăpat din mâna lui Madian;

18. dar voi v‐ați sculat astăzi împotriva casei tatălui meu și ați ucis pe o singură piatră pe fiii săi, șaptezeci de inși, și ați făcut împărat pe Abimelec, fiul roabei sale, peste locuitorii Sihemului, pentru că este fratele vostru;

19. dacă deci ați lucrat cu adevăr și cu desăvârșire cu Ierubaal și cu casa sa în această zi, bucurați‐vă de Abimelec și să se bucure și el de voi!

20. Iar de nu, să iasă foc din Abimelec și să mistuie pe locuitorii Sihemului și pe Bet‐Milo, și să iasă foc din locuitorii Sihemului și din Bet‐Milo și să mistuie pe Abimelec.

21. Și Iotam a alergat și a fugit și s‐a dus la Beer și a locuit acolo, de frica lui Abimelec, fratele său.

22. Și Abimelec a domnit peste Israel trei ani.

23. Și Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec și locuitorii Sihemului; și locuitorii Sihemului au fost necredincioși lui Abimelec;

24. ca neomenia arătată celor șaptezeci de fii ai lui Ierubaal și sângele lor să fie pus asupra lui Abimelec, fratele lor, care i‐a ucis și asupra locuitorilor Sihemului, care i‐au întărit mâinile, ca să ucidă pe frații săi.

25. Și locuitorii Sihemului au pus pândași pentru el pe vârfurile munților și prădau pe toți cei ce treceau pe cale pe lângă ei. Și s‐a spus lui Abimelec.

26. Și Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu frații săi și au trecut la Sihem și locuitorii Sihemului s‐au încrezut în el.

27. Și au ieșit la câmpii, și au cules viile și au călcat și s‐au veselit, și au intrat în casa dumnezeului lor și au mâncat și au băut, și au blestemat pe Abimelec.

28. Și Gaal, fiul lui Ebed, a zis: Cine este Abimelec, și cine este Sihem ca să‐i slujim? Nu este el fiul lui Ierubaal și Zebul priveghetorul său? Slujiți bărbaților lui Hamor, tatăl lui Sihem! Și pentru ce i‐am sluji lui?

29. O, de ar fi acest popor în mâna mea, aș îndepărta pe Abimelec! Și a zis de Abimelec: Înmulțește‐ți oastea și ieși!

30. Și Zebul, mai marele cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, și mânia lui s‐a aprins.

31. Și a trimis soli cu vicleșug la Abimelec, zicând: Iată Gaal, fiul lui Ebed, și frații săi au venit la Sihem și iată ei întărâtă cetatea împotriva ta.

32. Și acum scoală‐te noaptea, tu și poporul care este cu tine, și pândește în câmpii.

33. Și va fi așa: dimineața la răsăritul soarelui, scoală‐te de vreme și năpustește‐te asupra cetății, și iată el și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta și vei face cu el ce va găsi mâna ta.

34. Și Abimelec s‐a sculat noaptea și tot poporul care era cu el, și s‐au pus la pândă împotriva Sihemului în patru cete.

35. Și Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stătut la intrarea porții cetății. Și Abimelec și tot poporul care era cu el s‐a sculat de la pândă.

36. Și Gaal a văzut poporul și a zis lui Zebul: Iată poporul se coboară din vârfurile munților. Și Zebul i‐a zis: Tu vezi umbra munților ca oameni.

37. Și Gaal a vorbit iarăși și a zis: Iată poporul se coboară de pe înălțimea țării și o ceată vine pe calea Stejarului Ghicitorului.

38. Și Zebul i‐a zis: Unde e acum gura ta cu care ziceai: Cine e Abimelec ca să‐i slujim? Nu este acesta poporul pe care l‐ai disprețuit? Ieși acum, rogu‐te, și luptă‐te cu el.

39. Și Gaal a ieșit în fruntea locuitorilor Sihemului și s‐a luptat cu Abimelec.

40. Și Abimelec l‐a gonit și el a fugit dinaintea lui și mulți au căzut uciși până la intrarea porții.

41. Și Abimelec a locuit în Aruma. Și Zebul a izgonit pe Gaal și pe frații săi ca să nu locuiască în Sihem.

42. Și a fost așa: a doua zi poporul a ieșit la câmp și au spus lui Abimemelec.

43. Și el a luat poporul și l‐a împărțit în trei cete și a șezut la pândă în câmp. Și s‐a uitat și iată poporul ieșea din cetate. Și s‐a sculat împotriva lor și i‐a bătut.

44. Și Abimelec și cetele care erau cu el s‐au năpustit înainte și au stat la intrarea porții cetății, și două din cete s‐au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmpii și i‐au ucis.

45. Și Abimelec s‐a luptat împotriva cetății toată ziua aceea și a luat cetatea și a ucis poporul care era în ea, și a sfărâmat cetatea și a presărat‐o cu sare.

46. Și toți stăpânii turnului Sihemului au auzit și au intrat în întăritura casei dumnezeului Berit.

47. Și s‐a spus lui Abimelec că toți stăpânii turnului Sihemului s‐au adunat.

48. Și Abimelec s‐a suit pe muntele Țalmon, el și tot poporul care era cu el, și Abimelec a luat o secure în mâna sa și a tăiat o ramură din copaci și a ridicat‐o și a pus‐o pe umărul său, și a zis către tot poporul care era cu el: Ce m‐ați văzut că fac eu, grăbiți‐vă să faceți ca mine.

49. Și tot poporul la fel și‐a tăiat fiecare ramura și au mers după Abimelec, și le‐au pus pe întăritură și au ars cu foc întăritura deasupra lor. Și au murit toți bărbații turnului Sihemului, ca la o mie de bărbați și de femei.

50. Și Abimelec s‐a dus la Tebeț și a tăbărât împotriva Tebețului și l‐a luat.

51. Și era un turn tare în mijlocul cetății și acolo au fugit toți bărbații și femeile și toți locuitorii cetății; și au încuiat după ei și s‐au suit pe acoperișul turnului.

52. Și Abimelec a venit până la turn și s‐a luptat împotriva lui și s‐a apropiat de intrarea turnului ca să‐l ardă cu foc.

53. Și o femeie a aruncat o piatră de la râșniță deasupra pe capul lui Abimelec și i‐a sfărâmat creștetul.

54. Și el a chemat îndată la sine pe tânărul care‐i purta armele și i‐a zis: Scoate‐ți sabia și omoară‐mă ca să nu se zică de mine: L‐a ucis o femeie. Și tânărul său l‐a străpuns și a murit.

55. Și bărbații lui Israel văzând că Abimelec a murit, s‐au dus fiecare la locul său.

56. Și Dumnezeu a întors asupra lui Abimelec răutatea pe care o făcuse tatălui său, ucizând pe cei șaptezeci de frați ai săi.

57. Și toată răutatea bărbaților Sihemului Dumnezeu a întors‐o asupra capetelor lor și blestemul lui Ioatam, fiul lui Ierubaal, a venit asupra lor.