Luca 5 VBRC2020

1. Pe când mulțimea îl îmbulzea ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu, iar el stătea lângă lacul Genezarét,

2. [Isus] a văzut două bărci care stăteau lângă țărm, iar pescarii, coborâți din ele, spălau năvoadele.

3. Suindu-se în una din bărci, care era a lui Símon, l-a rugat s-o îndepărteze puțin de la mal. Așezându-se, învăța mulțimile din barcă.

4. Când a terminat de vorbit, i-a spus lui Símon: „Înaintează în larg și aruncați-vă năvoadele pentru pescuit!”.

5. Răspunzând, Símon i-a spus: „Învățătorule, toată noaptea ne-am chinuit, dar nu am prins nimic. Însă la cuvântul tău, voi arunca năvoadele”.

6. Și, făcând aceasta, au prins așa o mare mulțime de pești, încât li se rupeau năvoadele.

7. Atunci au făcut semne însoțitorilor lor din cealaltă barcă să vină pentru a-i ajuta. Ei au venit și au umplut amândouă bărcile, încât erau gata să se scufunde.

8. Văzând [aceasta], Símon Petru a căzut la picioarele lui Isus, spunând: „Îndepărtează-te de mine, căci sunt un om păcătos, Doamne!”.

9. Pentru că îl cuprinsese teama pe el și pe toți care erau cu el pentru pescuirea pe care au făcut-o împreună;

10. la fel și pe Iacób și pe Ioan, fiii lui Zebedéu, care erau însoțitorii lui Símon. Însă Isus i-a spus lui Símon: „Nu te teme, de acum înainte vei fi pescar de oameni!”.

11. După ce au dus bărcile la mal, părăsind toate, l-au urmat pe [Isus].

12. Pe când se afla într-una dintre cetăți, un om plin de lepră, văzându-l pe Isus, a căzut cu fața la pământ și l-a rugat, spunând: „Doamne, dacă vrei, poți să mă cureți”.

13. Întinzându-și mâna, l-a atins, spunându-i: „Vreau. Fii curățat!”. Îndată lepra s-a îndepărtat de la el.

14. Atunci, el i-a poruncit să nu spună nimănui, ci: „Mergând, arată-te preotului și adu [jertfă] pentru curățarea ta, după cum a poruncit Moise, ca să fie mărturie pentru ei!”.

15. Vestea despre el se răspândea din ce în ce mai mult și mari mulțimi se adunau ca să-l asculte și să fie vindecate de bolile lor.

16. Însă el se retrăgea în locuri pustii și se ruga.

17. Într-una din zile, pe când învăța, ședeau și unii farisei și învățați ai Legii care veniseră din toate satele Galiléii și Iudeii și din Ierusalím; iar puterea Domnului era cu el ca să vindece.

18. Și iată, câțiva bărbați care purtau pe un pat un om care era paralizat căutau să-l aducă și să-l pună înaintea lui!

19. Și negăsind pe unde să-l ducă până la el din cauza mulțimii, urcându-se pe acoperiș, l-au lăsat printre olane cu patul până în mijloc, în fața lui Isus.

20. Văzând credința lor, a zis: „Omule, păcatele îți sunt iertate!”.

21. Cărturarii și fariseii au început să discute: „Cine este acesta care rostește blasfemii? Cine poate să ierte păcatele în afară de singur Dumnezeu?”.

22. Dar Isus, cunoscând gândurile lor, răspunzând, le-a zis: „La ce vă gândiți în inimile voastre?

23. Ce este mai ușor: a spune «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune «Ridică-te și umblă!»?

24. Însă ca să știți că Fiul Omului are puterea de a ierta păcatele pe pământ – i-a spus omului paralizat – îți zic: ridică-te, ia-ți patul și du-te la casa ta!”.

25. Și îndată [paraliticul] s-a ridicat înaintea lor, a luat [patul] pe care zăcuse și s-a dus acasă glorificându-l pe Dumnezeu.

26. Uluirea i-a cuprins pe toți și-l glorificau pe Dumnezeu și spuneau plini de teamă: „Astăzi am văzut lucruri minunate”.

27. După acestea, a ieșit și a văzut un vameș cu numele de Lévi, care stătea la postul lui de vamă, și i-a spus: „Urmează-mă!”.

28. Părăsind toate, s-a ridicat și l-a urmat.

29. Iar Lévi a făcut pentru el un mare ospăț în casa lui. Se afla [acolo] o mare mulțime de vameși și alții care ședeau cu ei la masă.

30. Fariseii și cărturarii lor murmurau împotriva discipolilor lui, zicând: „De ce mâncați și beți împreună cu vameșii și păcătoșii?”.

31. Dar Isus, răspunzându-le, a zis: „Nu cei sănătoși au nevoie de medic, ci bolnavii;

32. nu am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși la convertire”.

33. Însă aceștia i-au spus: „Discipolii lui Ioan postesc adesea și fac rugăciuni, la fel și cei ai fariseilor, dar ai tăi mănâncă și beau”.

34. Isus le-a spus: „Puteți oare să-i faceți pe nuntași să postească atât timp cât mirele este cu ei?

35. Vor veni însă zile când mirele va fi luat de la ei. Atunci, în zilele acelea, vor posti”.

36. Apoi le-a zis o parabolă: „Nimeni nu rupe o bucată dintr-o haină nouă ca s-o pună la o haină veche, altfel o va rupe pe cea nouă și bucata din cea nouă nu se va potrivi la cea veche.

37. Tot așa, nimeni nu pune vinul nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile: vinul se varsă, iar burdufurile se pierd.

38. Dimpotrivă, vinul nou trebuie pus în burdufuri noi.

39. Nimeni, după ce a băut vin vechi, nu vrea vin nou, pentru că spune: «Cel vechi e mai bun!»”.