Marcu 7 VDCL

1. Și se adună la el fariseii și unii dintre cărturarii veniți de la Ierusalim.

2. Și când au văzut pe unii dintre ucenicii lui că mănâncă pâinile cu mâini necurate, adică nespălate —

3. Căci fariseii și toți iudeii, dacă nu‐și spală mâinile cu îngrijire, nu mănâncă, ținând datina bătrânilor.

4. Și când vin de la târg, dacă nu se îmbăiază, nu mănâncă; și sunt alte multe pe care le‐au primit să le țină: spălările prin afundare a paharelor și ulcioarelor și vaselor de aramă și paturilor. —

5. Și fariseii și cărturarii l‐au întrebat: Pentru ce nu umblă ucenicii tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâini necurate?

6. Iar el le‐a zis: Bine a prorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, cum este scris: Acest popor mă cinstește cu buzele, dar inima lor este departe de mine;

7. și în zadar mă cinstesc ei învățând ca învățături, porunci de oameni.

8. Voi lăsați porunca lui Dumnezeu și țineți datina oamenilor.

9. Și le‐a zis: Bine mai desființați porunca lui Dumnezeu ca să păstrați datina voastră.

10. Căci Moise a zis: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cine vorbește de rău pe tată sau pe mamă să moară negreșit.

11. Iar voi ziceți: Dacă un om va zice tatălui său sau mamei sale: Orice ai fi putut folosi de la mine este Corban, adică dăruit lui Dumnezeu;

12. nu‐l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl său sau mama sa;

13. desființând Cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră pe care ați dat‐o: și faceți multe de felul acestora.

14. Și a chemat la sine iarăși gloata și le‐a zis: Ascultați‐mă toți și înțelegeți,

15. nu este nimic dinafară de om care intrând în el poate să‐l spurce: ci cele ce ies din om sunt cele ce spurcă pe om.

16. Dacă are cineva urechi de auzit să audă.

17. Și când a intrat în casă de la gloată, ucenicii lui l‐au întrebat despre pildă.

18. Și el le zice: Astfel și voi sunteți fără pricepere? Nu înțelegeți că orice intră de afară în om nu poate să‐l spurce,

19. căci nu intră în inima lui ci în pântece și iese afară în hazna; aceasta a zis, curățind toate bucatele?

20. Și a zis: Ce iese din om aceea spurcă pe om.

21. Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, curvii,

22. furturi, omoruri, preacurvii, lăcomii de bani, răutăți, înșelăciuni, desfrânări, un ochi rău, hulă, trufie, nebunia.

23. Toate relele acestea ies dinăuntru și spurcă pe om.

24. Și s‐a sculat de acolo și a plecat în hotarele Tirului și Sidonului. Și a intrat intr‐o casă și voia ca nimeni să nu știe. Și n‐a putut să fie ascuns.

25. Ci îndată o femeie, a cărei fată avea un duh necurat, auzind despre el, a venit și a căzut la picioarele lui.

26. Și femeia era o grecoaică, de neam sirofeniciană. Și l‐a rugat să scoată pe dracul din fata ei.

27. Și el i‐a zis: Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s‐o arunci la căței.

28. Dar ea a răspuns și‐i zice: Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mănâncă din fărâmiturile copiilor.

29. Și i‐a zis: Pentru acest cuvânt du‐te, dracul a ieșit din fiica ta.

30. Și a plecat la casa ei și a aflat copila culcată în pat și dracul ieșit.

31. Și a ieșit iarăși din hotarele Tirului și a venit prin Sidon la marea Galileei, prin mijlocul hotarelor Decapolei.

32. Și‐i aduc pe un surd și mut și‐l roagă să‐și pună mâna peste el.

33. Și l‐a luat din gloată la o parte și i‐a pus degetele în urechi și a scuipat și i‐a atins limba.

34. Și privind spre cer, a suspinat și‐i zice: Efata; adică, Deschide‐te.

35. Și i s‐au deschis urechile și îndată s‐a dezlegat legătura limbii și vorbea deslușit.

36. Și le‐a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cât le poruncea cu atât mai mult vesteau.

37. Și se mirau peste măsură zicând: Toate le‐a făcut bine și face pe surzi să audă și pe muți să vorbească.