Marcu 9 VBRC2020

1. Și le zicea: „Adevăr vă spun că sunt unii dintre cei care stau aici care nu vor vedea moartea până când nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu venind cu putere”.

2. După șase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacób și pe Ioan, i-a dus deoparte, pe un munte înalt numai pe ei și i s-a schimbat înfățișarea înaintea lor.

3. Hainele lui au devenit strălucitoare, [atât de] albe cum niciun albitor de pe pământ nu le putea albi.

4. Atunci le-a apărut Ilíe împreună cu Moise și vorbeau cu Isus.

5. Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: „Învățătorule, e bine că suntem aici; să facem trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise și una pentru Ilíe!”.

6. De fapt, nu știa ce să spună, căci îi cuprinsese frica.

7. Apoi a venit un nor care i-a învăluit în umbră și din nor a fost un glas: „Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultați de el!”.

8. Dintr-o dată, privind în jurul lor, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur cu ei.

9. În timp ce coborau de pe munte, [Isus] le-a poruncit să nu povestească nimănui cele ce au văzut, decât atunci când Fiul Omului va fi înviat din morți.

10. Ei au păstrat lucrul [acesta] pentru ei, întrebându-se ce înseamnă „a învia din morți”.

11. Și îl întrebau, spunând: „De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilíe?”.

12. El le-a zis: „Într-adevăr, întâi va veni Ilíe și va restabili toate. Dar cum de este scris despre Fiul Omului că va suferi multe și va fi disprețuit?

13. Însă eu vă spun că Ilíe a și venit și au făcut cu el ceea ce au vrut, așa cum este scris despre el”.

14. Venind la discipoli, a văzut o mare mulțime în jurul lor și cărturari care discutau cu ei.

15. Îndată ce mulțimea l-a văzut, a rămas uimită și a alergat să-l întâmpine.

16. Iar el i-a întrebat: „Despre ce discutați cu ei?”.

17. Atunci, unul din mulțime i-a răspuns: „Învățătorule, l-am adus la tine pe fiul meu care are un duh mut.

18. Ori de câte ori îl ia în stăpânire, îl trântește la pământ, iar el face spume, scrâșnește din dinți și înțepenește. Le-am spus discipolilor tăi să-l alunge, dar nu au putut”.

19. Atunci el le-a răspuns: „O, generație necredinciosă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai suporta? Aduceți-l la mine!”.

20. L-au adus la el și, când duhul l-a văzut, îndată l-a scuturat [pe tânăr] și, căzând la pământ, se zvârcolea, făcând spume.

21. [Isus] l-a întrebat pe tatăl lui: „Cât timp este de când i se întâmplă aceasta?”. El i-a zis: „Din copilărie.

22. De multe ori l-a aruncat chiar și în foc și în apă ca să-l facă să piară. Însă, dacă poți, îndură-te de noi și ajută-ne!”.

23. Isus i-a spus: „«Dacă poți?». Toate sunt posibile pentru cel care crede”.

24. Tatăl copilului, strigând, a spus îndată: „Cred. Vino în ajutorul necredinței mele!”.

25. Văzând Isus că se adună mulțimea, i-a poruncit cu asprime duhului necurat, spunându-i: „Duh mut și surd, eu îți poruncesc: ieși din el și să nu mai intri niciodată în el!”.

26. Strigând și scuturându-l puternic, [duhul necurat] a ieșit, iar el a devenit ca un mort, încât mulți spuneau că a murit.

27. Însă Isus, prinzându-l de mână, l-a ridicat, iar el a stat în picioare.

28. Apoi, intrând în casă, discipolii l-au întrebat aparte: „De ce noi nu am putut să-l scoatem?”.

29. El le-a spus: „Acest soi [de diavol] nu poate fi scos cu nimic în afară de rugăciune”.

30. Plecând de acolo, [Isus] străbătea Galiléea și nu voia ca cineva să știe,

31. căci îi învăța pe discipolii săi și le spunea: „Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor și îl vor ucide, iar după ce îl vor ucide, a treia zi va învia”.

32. Ei, însă, nu înțelegeau cuvântul și se temeau să-l întrebe.

33. Au venit la Cafárnaum și, când erau în casă, i-a întrebat: „Despre ce ați discutat pe drum?”.

34. Însă ei tăceau, căci pe drum discutaseră unii cu alții despre cine este mai mare.

35. Așezându-se, s-a adresat celor doisprezece și le-a spus: „Dacă cineva vrea să fie primul, să fie ultimul dintre toți și slujitorul tuturor!”.

36. Și, luând un copilaș, l-a așezat în mijlocul lor, apoi, luându-l în brațe, le-a spus:

37. „Oricine primește un astfel de copilaș în numele meu pe mine mă primește; iar cine mă primește pe mine, nu pe mine mă primește, ci pe acela care m-a trimis”.

38. Ioan i-a zis: „Învățătorule, am văzut pe unul care scotea diavoli în numele tău și i-am interzis, pentru că nu ne urmează”.

39. Dar Isus i-a spus: „Nu-l opriți; căci nimeni care face o minune în numele meu nu poate îndată să mă vorbească de rău,

40. pentru că cine nu este împotriva noastră este pentru noi.

41. Oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteți ai lui Cristos, adevăr vă spun, nu-și va pierde răsplata!

42. Oricine scandalizează pe unul dintre aceștia mai mici care cred în mine, ar fi [mai] bine pentru el dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară trasă de măgar și ar fi aruncat în mare.

43. Dacă mâna ta te scandalizează, taie-o! Este [mai] bine pentru tine să intri ciung în viață decât, având amândouă mâinile, să mergi în Gheénă, în focul care nu se stinge.

44. .

45. Și dacă piciorul tău te scandalizează, taie-l! Este [mai] bine pentru tine să intri șchiop în viață decât, având amândouă picioarele, să fii aruncat în Gheénă.

46. .

47. Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l! Este [mai] bine pentru tine să intri în împărăția lui Dumnezeu cu un singur ochi decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în Gheénă,

48. unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.

49. Căci fiecare va fi sărat cu foc.

50. Sarea este bună. Însă dacă sarea devine nesărată, cum îi veți reface gustul? Să aveți sare în voi și să trăiți în pace unii cu alții!”.