Matei 22 VDCL

1. Și Isus a răspuns și le‐a vorbit iarăși în pilde zicând:

2. Împărăția cerurilor a fost asemănată cu un împărat care a făcut nuntă fiului său.

3. Și a trimis pe robii săi ca să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei nu voiau să vină.

4. A trimis iarăși alți robi zicând: Spuneți celor poftiți: Iată am gătit prânzul meu; boii mei și cele îngrășate ale mele sunt înjunghiate și toate sunt gata; veniți la nuntă.

5. Dar ei nu le‐a păsat și au plecat unul la holda sa și altul la negustoria sa.

6. Iar ceilalți au pus mâna pe robii săi, i‐au înfruntat rușinos și i‐au omorât.

7. Iar împăratul s‐a umplut de mânie și a trimis oștile sale și a nimicit pe ucigași și le‐a ars cetatea.

8. Atunci zice robilor săi: Nunta este gata dar cei poftiți n‐au fost vrednici.

9. Mergeți deci pe la ieșirile drumurilor și pe câți îi veți găsi poftiți‐i la nuntă.

10. Și robii aceia au ieșit la drumuri și au strâns pe toți pe care i‐au aflat, și răi și buni, și s‐a umplut nunta de cei ce ședeau la masă.

11. Iar când a intrat împăratul să privească pe cei ce ședeau la masă, a văzut acolo un om neîmbrăcat în haină de nuntă.

12. Și‐i zice: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Iar el a amuțit.

13. Atunci împăratul a zis slujitorilor: Legați‐i picioarele și mâinile și aruncați‐l în întunericul de afară: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților.

14. Căci mulți sunt chemați dar puțini aleși.

15. Atunci fariseii s‐au dus și s‐au sfătuit cum să‐l prindă în cuvânt.

16. Și trimit la el pe ucenicii lor cu irodianii zicând: Învățătorule, știm că esti iubitor de adevăr și înveți pe alții calea lui Dumnezeu în adevăr și nu‐ți pasă de nimeni, pentru că nu te uiți la fața oamenilor.

17. Spune‐ne deci, ce ți se pare? Se cuvine a da bir Cezarului sau nu?

18. Dar Isus, cunoscându‐le răutatea, a zis: Ce mă ispitiți, fățarnicilor?

19. Arătați‐mi banul pentru bir. Și i‐au adus un dinar.

20. Și le zice: Al cui este chipul acesta și scrierea?

21. Ei zic: Al Cezarului. Atunci le zice: Dați deci Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.

22. Și când au auzit aceasta, s‐au mirat și l‐au lăsat și au plecat.

23. În ziua aceea au venit la el saducheii care zic că nu este înviere și l‐au întrebat

24. zicând: Învățătorule, Moise a zis: Dacă va muri cineva neavând copii, fratele său va lua pe nevasta lui și va ridica sămânță fratelui său.

25. Și erau la noi șapte frați. Și cel dintâi s‐a însurat și a murit și neavând sămânță a lăsat pe nevasta sa fratelui său.

26. Asemenea și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.

27. Iar la urma tuturor a murit și femeia.

28. La înviere, deci, a cărui dintre cei șapte va fi ea nevastă? Căci toți au avut‐o.

29. Dar Isus a răspuns și le‐a zis: Vă rătăciți, neștiind scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

30. Căci la înviere nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.

31. Iar despre învierea morților, oare n‐ați citit ce vi s‐a spus de Dumnezeu zicând:

32. Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov? Dumnezeu nu este Dumnezeul morților, ci al viilor.

33. Și când au auzit, gloatele au rămas uimite de învățătura lui.

34. Dar fariseii, când au auzit că a închis gura saducheilor, s‐au adunat la un loc,

35. și unul dintre ei, învățător de lege, l‐a întrebat, ispitindu‐l:

36. Învățătorule, care este porunca cea mare în lege?

37. Iar el i‐a zis: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.

38. Aceasta este porunca cea mare și cea dintâi.

39. Iar a doua asemenea ei este: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.

40. În aceste două porunci atârnă toată legea și prorocii.

41. Și pe când erau adunați la un loc fariseii, Isus i‐a întrebat,

42. zicând: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui fiu este? Ei îi zic: Al lui David.

43. El le zice: Cum, deci, David, în Duh, îl numește Domn, zicând:

44. Domnul a zis Domnului meu: Șezi la dreapta mea până voi pune pe vrăjmașii tăi sub picioarele tale?

45. Deci, dacă David îl numește Domn, cum este el fiul lui?

46. Și nimeni nu putea să‐i răspundă un cuvânt, nici n‐a îndrăznit cineva din ziua aceea să‐i mai pună întrebări.