Matei 27 BVA

1. Dimineața devreme, toți liderii preoților și bătrânii poporului au decis organizarea unui consiliu pentru a definitiva planul cu privire la omorârea lui Isus.

2. După ce L-au legat, L-au dus și L-au predat guvernatorului Pilat din Pont.

3. Atunci Iuda, trădătorul, când a constatat că Isus fusese condamnat la moarte, a regretat ce făcuse. Apoi a adus înapoi cele treizeci de monede de argint și le-a dat liderilor preoților și bătrânilor,

4. zicând: „Am păcătuit; pentru că am trădat un Om căruia I se va vărsa sângele fără să fie vinovat!” Ei au răspuns: „Nu ne interesează. Este propria ta decizie!”

5. Iuda a aruncat aceste monede de argint în templu și apoi s-a spânzurat.

6. Liderii preoților au adunat banii de argint și au zis: „Nu ne putem permite să îi punem în cutia cu donații pentru templu, pentru că reprezintă contravaloarea unei vieți omenești…”

7. După ce s-au consultat, au cumpărat cu acei bani „Grădina Olarului”, pentru a fi folosită ca cimitir pentru înmormântarea celor care nu erau evrei.

8. Acest fapt a făcut ca acea grădină să se numească până astăzi „Grădina sângelui”.

9. Astfel s-a întâmplat exact cum a fost prezis prin intermediul profetului Ieremia, care zisese: „Au luat cele treizeci de monede de argint – suma evaluării făcute de poporul Israel –

10. și le-au folosit pentru (a cumpăra) «Grădina Olarului», cum îmi spusese Iahve.”

11. Isus a fost prezentat în fața guvernatorului. Acesta L-a întrebat: „Ești Tu Regele iudeilor?” Isus i-a răspuns: „Da! Sunt!”

12. Dar nu a răspuns nimic la acuzațiile liderilor preoților și ale bătrânilor.

13. Atunci Pilat I-a zis: „Nu auzi de câte lucruri Te acuză ei?”

14. Isus nu a mai pronunțat ca răspuns nici măcar un cuvânt. Acest fapt l-a făcut pe guvernator să rămână foarte surprins.

15. La fiecare sărbătorire a Paștelor, guvernatorul obișnuia să elibereze un deținut – cel pe care îl doreau oamenii din societatea iudaică.

16. Atunci exista în închisoare un deținut notoriu numit Baraba.

17. În timp ce erau ei adunați, Pilat le-a zis: „Pe care doriți să vi-l eliberez: pe Baraba, sau pe Isus care Se numește (și) Cristos?”

18. El știa că Isus îi fusese predat din invidia celor care i L-au adus.

19. În timp ce stătea pe scaunul de judecător, Pilat a primit un mesaj de la soția lui, care îi spunea: „Să nu te implici deloc în acest caz. Ține cont de faptul că ai de-a face cu un om corect; și din cauza Lui, noaptea trecută, am avut un coșmar în vis.”

20. Liderii preoților și bătrânii (evreilor) au convins mulțimea de oameni să ceară eliberarea lui Baraba și omorârea lui Isus.

21. Guvernatorul a vorbit, zicând: „Pe care dintre cei doi vreți să îl pun în libertate?” Ei au răspuns: „Pe Baraba!”

22. Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus care Se numește (și) Cristos?” Ei au răspuns: „Să fie crucificat!”

23. Guvernatorul a zis: „Dar ce rău a comis?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie crucificat!”

24. Când a constatat că nu se rezolvă nimic și că agitația crește, Pilat a luat apă, și-a spălat mâinile în public și a zis: „Eu sunt nevinovat în legătură cu omorârea acestui om corect! Este problema voastră, pentru care vă asumați răspunderea.”

25. Atunci au strigat toți: „Acceptăm ca noi și copiii noștri să fim responsabili de vărsarea sângelui Lui!”

26. Atunci Pilat le-a eliberat pe Baraba; iar pe Isus L-a predat ca să fie crucificat, după ce a ordonat să fie bătut cu nuiele.

27. Soldații guvernatorului au adus pe Isus în sala de judecată și s-au adunat în jurul Lui.

28. L-au dezbrăcat de hainele Lui și L-au îmbrăcat cu o haină roșie.

29. Au împletit o coroană de spini pe care I-au pus-o pe cap; apoi I-au pus o trestie în mâna dreaptă, îngenuncheau înaintea lui, Îl ridiculizau și ziceau: „Să trăiești, Regele iudeilor!”

30. Scuipau spre El, Îi luau trestia și Îl loveau cu ea în cap.

31. După ce și-au bătut joc de El în acest mod, L-au dezbrăcat de haina roșie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus la locul de execuție prin crucificare.

32. În timp ce ieșeau din oraș, au întâlnit pe un om din Cirena care se numea Simon; și l-au obligat să ducă crucea lui Isus.

33. Când au ajuns într-un loc numit „Golgota” care înseamnă „Locul craniului”,

34. I-au dat să bea vin amestecat cu pelin; dar după ce a gustat, a refuzat să îl bea.

35. După ce L-au crucificat, I-au împărțit hainele între ei, trăgând la sorți. Astfel s-a întâmplat exact ce fusese anunțat prin intermediul profetului care zice: „Și-au împărțit hainele Mele între ei; și au tras la sorți pentru cămașa Mea.”

36. Apoi au stat jos și Îl păzeau.

37. Deasupra capului, I-au scris vina: „Acesta este Isus, Regele iudeilor”.

38. Împreună cu El au (mai) fost crucificați doi tâlhari: unul la dreapta și celălalt la stânga Lui.

39. Cei care treceau și priveau ce se întâmpla, Îl ridiculizau, dădeau din cap și ziceau:

40. „Tu care (ai zis că) strici Templul și că îl reconstruiești în trei zile, salvează-Te (mai întâi) pe Tine Însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!”

41. Liderii preoților împreună cu scribii și cu bătrânii, Îl ridiculizau și ei, zicând:

42. „Pe alții «i-a salvat»; dar pe Sine nu Se poate salva! Dacă este Regele Israelului, să coboare acum de pe cruce și vom crede în El!

43. S-a încrezut în Dumnezeu?! Să Îl scape acum Dumnezeu, dacă Îl iubește! Pentru că a pretins că este Fiul lui Dumnezeu!”

44. Tâlharii care erau crucificați împreună cu El, Îl insultau în mod asemănător.

45. De la a șasea oră a zilei până la a noua, s-a făcut întuneric în toată țara.

46. Când era a noua oră din zi, Isus a strigat cu voce tare: „Eli, Eli, lama sabactani?”, adică „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai abandonat?”

47. Unii dintre cei care stăteau acolo, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Îl strigă pe Ilie.”

48. Imediat, unul dintre ei a luat un burete, l-a înmuiat în oțet, l-a pus în capătul unei trestii și i L-a dat să bea.

49. Dar ceilalți ziceau: „Lasă-L! Să vedem dacă va veni Ilie să Îl salveze!”

50. Isus a strigat din nou cu mare intensitate în voce; și apoi a murit.

51. Imediat, perdeaua din interiorul templului s-a rupt pe la mijloc de sus până jos. Pământul a produs un cutremur, stâncile s-au despicat,

52. mormintele s-au deschis și mulți sfinți au înviat în corpurile pe care le avuseseră inițial.

53. Ei au ieșit din morminte; și după învierea Lui, au intrat în oraș, prezentându-se în fața multora.

54. Centurionul și cei care păzeau pe Isus împreună cu el, s-au speriat foarte mult în timp ce observau cutremurul și tot ce s-a întâmplat. Ei au zis: „Suntem siguri că Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!”

55. Acolo erau și multe femei care priveau de la depărtare. Ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să Îi slujească.

56. Între ele era Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iose, împreună cu soția lui Zebedei.

57. Spre seară a venit un om bogat din Arimateea. Se numea Iosif și era un discipol al lui Isus.

58. El s-a dus la Pilat și i-a cerut aprobarea să ia corpul lui Isus de pe cruce. Pilat a dat ordin să îi fie dat.

59. Iosif a luat corpul lui Isus și l-a înfășurat într-o pânză curată de in.

60. Apoi l-a pus într-un mormânt care fusese săpat în stâncă și care era proprietatea lui. La sfârșit, a rostogolit o mare piatră la intrarea în mormânt și a plecat.

61. Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo și stăteau în fața mormântului.

62. A doua zi, care urmează zilei Pregătirii (pentru sărbătoare), liderii preoților și fariseii s-au dus împreună la Pilat

63. și i-au zis: „Stăpâne, ne-am amintit că Acel înșelător, în timp ce era viu, a zis: «După trei zile voi învia!»

64. Dorim să dai ordin ca mormântul să fie bine păzit până a treia zi. Să nu existe posibilitatea ca discipolii Lui să vină să Îi fure corpul și apoi să spună că a înviat. Dacă totuși s-ar întâmpla așa, această eroare finală ar fi mai gravă decât prima.”

65. Pilat le-a zis: „Aveți la dispoziție o gardă. Duceți-vă și păziți cum puteți.”

66. Ei au plecat și au asigurat paza mormântului, sigilând piatra și instalând garda.