Matei 27 VDCL

1. Iar când s‐a făcut dimineață toți mai marii preoților și bătrânii poporului s‐au sfătuit împotriva Iui Isus ca să‐l omoare.

2. Și după ce l‐au legat, l‐au dus și l‐au dat în mâinile lui Pilat dregătorul.

3. Atunci Iuda, care îl dăduse prins, când a văzut că a fost osândit, i‐a părut rău și a adus înapoi cei treizeci de arginți la mai marii preoților și bătrâni,

4. zicând: Am păcătuit dând sânge nevinovat. Iar ei au zis. Ce ne privește pe noi? Tu vei vedea.

5. Și el a aruncat arginții în Templu, s‐a depărtat și a plecat și s‐a spânzurat.

6. Și mai marii preoților au luat arginții și au zis: Nu se cuvine să‐i aruncăm în cutia pentru daruri, deoarece sunt preț de sânge.

7. Și s‐au sfătuit și au cumpărat din ei țarina olarului pentru înmormântarea străinilor.

8. De aceea țarina aceea a fost numită țarina sângelui, până în ziua de azi.

9. Atunci s‐a împlinit ce fusese spus prin Ieremia prorocul care zice: Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l‐au prețuit unii din copiii lui Israel;

10. și i‐au dat pentru țarina olarului, după cum mi‐a poruncit Domnul.

11. Iar Isus sta înaintea dregătorului. Și dregătorul l‐a întrebat zicând: Ești tu Împăratul iudeilor? Iar Isus a zis: Tu zici.

12. Și când era învinuit de mai marii preoților și bătrâni, nimic nu răspundea.

13. Atunci Pilat îi zice: N‐auzi câte mărturisesc ei împotriva ta?

14. Și el nu i‐a răspuns la niciun singur cuvânt, încât dregătorul se mira foarte mult.

15. Iar la sărbătoare dregătorul avea obiceiul să dea pentru gloată drumul la un închis pe care‐l voiau ei.

16. Și aveau atunci pe un întemnițat vestit, zis Baraba.

17. Pe când erau adunați ei deci împreună, Pilat le‐a zis: La care voiți să‐i dau drumul pentru voi? Lui Baraba, sau lui Isus care se zice Hristos?

18. Căci știa că din pizmă îl dăduseră.

19. Și pe când ședea el pe scaunul de judecător, nevastă‐sa a trimis la el zicând: N‐avea nimic a face cu acel drept, căci am sufierit multe azi în vis pentru el.

20. Dar mai marii preoților și bătrânii au îndemnat gloatele ca să ceară pe Baraba, iar pe Isus să‐l piardă.

21. Și dregătorul a răspuns și le‐a zis: La care din cei doi voiți să‐i dau drumul pentru voi? Și ei au zis: Lui Baraba.

22. Pilat le zice: Ce voi face deci cu Isus care se zice Hristos? Ei toți zic: Să fie răstignit.

23. Și el a zis: Dar ce rău a făcut? Iar ei mai mult strigau zicând: Să fie răstignit.

24. Și când a văzut Pilat că nu folosește nimic, ci se face mai mare tulburare, a luat apă, și‐a spălat mâinile înaintea gloatei zicând: Sunt nevinovat de sângele acestui drept: voi veți vedea.

25. Și tot poporul a răspuns și a zis: Sângele lui fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.

26. Atunci a dat pentru ei drumul lui Baraba iar pe Isus l‐a biciuit și l‐a dat ca să fie răstignit.

27. Atunci ostașii dregătorului au luat cu ei pe Isus în pretoriu și au adunat lângă el toată ceata ostașilor.

28. Și l‐au dezbrăcat și i‐au pus o manta stacojie.

29. Și au împletit o cunună de spini și au pus‐o pe capul lui și o trestie în dreapta lui și au îngenuncheat înaintea lui și l‐au luat în râs zicând: Bucură‐te, Împărate al iudeilor!

30. Și au scuipat pe el și au luat trestia și‐l băteau peste cap.

31. Și după ce au râs de el, l‐au dezbrăcat de manta, l‐au îmbrăcat cu hainele lui și l‐au dus ca să‐l răstignească.

32. Și pe când ieșeau afară, au găsit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta l‐au silit ca să‐i ducă crucea.

33. Și când au venit la un loc zis Golgota, adică Locul căpățânii,

34. i‐au dat să bea vin amestecat cu fiere; și când a gustat n‐a vrut să bea.

35. Și după ce l‐au răstignit, au împărțit între ei hainele lui, aruncând sorț.

36. Și au șezut jos și‐l păzeau acolo.

37. Și au pus deasupra capului său vina sa scrisă: ACESTA ESTE ISUS ÎMPĂRATUL IUDEILOR.

38. Atunci sunt răstigniți împreună cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.

39. Și trecătorii îl huleau clătinându‐și capetele

40. și zicând: Tu, cel ce dărâmi Templul și‐l zidești în trei zile, mântuiește‐te pe tine însuți. Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, pogoară‐te de pe cruce.

41. Asemenea și mai marii preoților îl luau în râs, cu cărturarii și bătrânii și ziceau:

42. Pe alții a mântuit, pe sine nu se poate mântui. Este Împăratul lui Israel: să se pogoare acum de pe cruce și vom crede în el.

43. S‐a încrezut în Dumnezeu: să‐l scape acum dacă‐l voiește. Căci a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu.

44. Aceeași ocară îi aruncau și tâlharii care au fost răstigniți împreună cu el.

45. Iar de la al șaselea ceas s‐a făcut întuneric peste tot pământul până la al nouălea ceas.

46. Iar pe la al nouălea ceas Isus a strigat cu glas mare zicând: Eli, Eli, Lama Sabactani? adică: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m‐ai părăsit?

47. Și unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit, ziceau: Pe Ilie îl cheamă acesta.

48. Și îndată unul dintre ei a alergat și a luat un burete și l‐a umplut de oțet și l‐a pus într‐o trestie și i‐a dat să bea.

49. Iar ceilalți ziceau: Lasă să vedem dacă vine Ilie să‐l mântuiască.

50. Și Isus a strigat iarăși cu glas mare și și‐a dat duhul.

51. Și iată perdeaua Templului s‐a rupt în două de sus și până jos și pământul s‐a cutremurat și pietrele s‐au despicat,

52. și mormintele s‐au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți s‐au sculat.

53. Și au ieșit din morminte după învierea lui și au intrat în sfânta cetate și s‐au arătat multora.

54. Dar sutașul și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele ce se făcuseră, s‐au temut foarte mult zicând: Cu adevărat acesta era Fiul lui Dumnezeu.

55. Și erau acolo privind de departe multe femei care urmaseră pe Isus din Galileea slujindu‐i,

56. între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și Iose, și mama fiilor lui Zebedei.

57. Iar când s‐a făcut seară, a venit un om bogat din Arimatea, cu numele Iosif, care era și el ucenic al lui Isus.

58. Acesta s‐a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să fie dat trupul.

59. Și Iosif a luat trupul, l‐a înfășurat într‐o pânză curată de in,

60. și l‐a pus în mormântul său nou pe care‐l săpase în stâncă și a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat.

61. Și Maria Magdalena era acolo și cealaltă Marie, stând în fața mormântului.

62. Iar a doua zi care este după Pregătire, mai marii preoților și fariseii s‐au adunat împreună la Pilat,

63. zicând: Domnule, ne‐am adus aminte că amăgitorul acela, pe când era încă viu, a zis: După trei zile mă scol.

64. De aceea poruncește ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii să‐l fure și să zică poporului: S‐a sculat dintre cei morți. Și rătăcirea din urmă va fi mai rea decât cea dintâi.

65. Și Pilat le‐a zis: Aveți o pază. Plecați, întăriți cum știți.

66. Iar ei au plecat și au întărit mormântul cu pază după ce au pecetluit piatra.