Neemia 13 VDCL

1. În ziua aceea au citit în cartea lui Moise în urechile poporului; și s‐a aflat scris în ea că amonitul și moabitul să nu intre în obștea lui Dumnezeu în veac;

2. pentru că n‐au întâmpinat pe fiii lui Israel cu pâine și cu apă și au tocmit pe Balaam împotriva lor ca să‐i blesteme: dar Dumnezeul nostru a întors blestemul în binecuvântare.

3. Și a fost așa: cum au auzit legea, au despărțit din Israel toată amestecătura de popor.

4. Și înainte de aceasta Eliașib preotul, care era peste cămările casei Dumnezeului nostru, rudă cu Tobia,

5. făcuse pentru el o cămară mare, unde mai înainte puneau darurile de mâncare, tămâia și vasele și zeciuielile de grâu, de must și de untdelemn, care erau poruncite pentru leviți și cântăreți și ușieri, și darurile ridicate ale preoților.

6. Și la toate acestea eu nu eram în Ierusalim; căci în anul al treizeci și doilea al lui Artaxerxe împăratul Babilonului, am venit la împărat și după câteva zile m‐am cerut de la împărat:

7. și am venit la Ierusalim și am văzut răul pe care‐l făcuse Eliașib pentru Tobia, făcându‐i o cămară în curțile casei lui Dumnezeu.

8. Și m‐a mâhnit mult și am aruncat afară din cămară toate lucrurile de casă ale lui Tobia.

9. Și am poruncit și au curățit cămările: și am adus iarăși acolo vasele casei lui Dumnezeu, darurile de mâncare și tămâia.

10. Și am aflat că părțile leviților nu li se dăduseră și că leviții și cântăreții care făceau slujba fugiseră fiecare la țarina sa.

11. Și m‐am certat cu dregătorii și le‐am zis: Pentru ce este părăsită casa lui Dumnezeu? Și i‐am adunat și i‐am pus la locul lor.

12. Și tot Iuda a început să aducă zeciuiala de grâu și de must și de untdelemn în vistierii.

13. Și am făcut vistiernici peste vistierii pe Șelemia, preotul și pe Țadoc, cărturarul, și dintre leviți, pe Pedaia: și sub ei pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania; căci erau socotiți credincioși și însărcinarea lor era să împartă fraților lor.

14. Adu‐ți aminte de mine, Dumnezeul meu, pentru aceasta și nu șterge faptele mele evlavioase pe care le‐am făcut pentru casa Dumnezeului meu și pentru cele de păzit ale ei.

15. În zilele acelea am văzut în Iuda pe unii care călcau la teasc în sabat și aduceau snopi și‐i încărcau pe măgari, și vin, struguri și smochine, și orice fel de sarcini și le aduceau la Ierusalim în ziua sabatului: și am mărturisit împotriva lor în ziua când vindeau bucate.

16. Și bărbați din Tir locuiau acolo și aduceau pești și tot felul de marfă și o vindeau în sabat la copiii lui Iuda și în Ierusalim.

17. Și m‐am certat cu mai marii lui Iuda și le‐am zis: Ce este această faptă rea pe care o faceți, întinând ziua sabatului?

18. Oare n‐au făcut astfel părinții voștri și n‐a adus Dumnezeul nostru tot răul acesta asupra noastră și asupra cetății acesteia? Și veți aduce mai multă mânie asupra lui Israel întinând sabatul.

19. Și a fost așa: când a început să fie întuneric în porțile Ierusalimului înainte de sabat, am poruncit să se închidă porțile și am poruncit să nu se deschidă până după sabat. Și la porți am așezat din tinerii mei ca să nu se aducă nicio greutate în ziua sabatului.

20. Și neguțătorii și vânzătorii de orice marfă au mas noaptea afară din Ierusalim odată și de două ori.

21. Și am mărturisit împotriva lor și le‐am zis: Pentru ce mâneți noaptea înaintea zidului? Dacă veți mai face așa voi pune mâna pe voi. Din vremea aceea n‐au mai venit în sabat.

22. Și am poruncit leviților să se curățească și să vină și să păzească porțile, ca să sfințească ziua sabatului. Adu‐ți aminte, Dumnezeul meu, și despre aceasta pentru mine și cruță‐mă după mărimea îndurării tale!

23. În zilele acelea am mai văzut că iudeii făcuseră să locuiască cu ei femei din Asdod, din Amon și din Moab.

24. Și copiii lor vorbeau jumătate limba Asdodului și nu știau să vorbească limba iudeilor, ci după limba unui popor sau altul.

25. Și m‐am certat cu ei și i‐am blestemat și am bătut pe unii din ei și le‐am smuls părul și i‐am pus să jure pe Dumnezeu: Să nu dați fetele voastre fiilor lor și să nu luați din fetele lor pentru fiii voștri sau pentru voi înșivă.

26. Oare n‐a păcătuit Solomon împăratul lui Israel în acestea? Totuși între multe neamuri nu era împărat asemenea lui și a fost iubit de Dumnezeul său și Dumnezeu l‐a pus împărat peste tot Israelul: dar și pe el l‐au tras în păcat femeile străine.

27. Și să ascultăm noi de voi ca să faceți tot acest rău mare să fiți necredincioși Dumnezeului nostru, luând femei străine?

28. Și unul din fiii lui Ioiada, fiul lui Eliașib, marele preot, era ginere lui Sanbalat, Horonitul, și l‐am alungat dinaintea mea.

29. Adu‐ți aminte de ei, Dumnezeul meu, căci au întinat preoția și legământul preoției și al leviților.

30. Și i‐am curățit de toți străinii și am așezat cetele preoților și ale leviților, pe fiecare în slujba sa;

31. și pentru darul de lemne la vremuri hotărâte și pentru cele dintâi roade. Adu‐ți aminte de mine Dumnezeul meu, spre bine.