Numeri 15 VBRC2020

1. Domnul i-a zis lui Moise:

2. „Vorbește-le fiilor lui Israél și spune-le: «Când veți intra în țara pe care v-o dau ca să vă așezați locuințele

3. și veți aduce Domnului o jertfă prin foc sau o ardere de tot sau o jertfă adusă pentru împlinirea unui vot sau a unui dar de bunăvoie sau la sărbătorile voastre hotărâte, ca să fie mireasmă plăcută Domnului din cirezile sau turmele voastre,

4. cel ce aduce Domnului darul lui să aducă ofrandă o zecime [dintr-o éfă] de făină aleasă, frământată cu un sfert de hin de untdelemn;

5. iar vin, ca jertfă de băutură, să aduci un sfert de hin pentru un miel, pe lângă arderea de tot sau jertfa!

6. Pentru un berbec, să aduci ca ofrandă două zecimi [dintr-o éfă] de făină aleasă frământată cu o treime dintr-un hin de untdelemn,

7. iar vin, ca jertfă de băutură, să aduci o treime dintr-un hin, mireasmă plăcută Domnului.

8. Dacă aduci un vițel Domnului ca ardere de tot sau ca jertfă pentru împlinirea unui vot sau pentru împăcare,

9. să aduci pe lângă vițel, ca ofrandă, trei zecimi [dintr-o éfă] de făină aleasă frământată cu o jumătate de hin de untdelemn,

10. iar vin să aduci ca jertfă de băutură o jumătate de hin: este o jertfă prin foc, mireasmă plăcută Domnului.

11. Așa să se facă pentru fiecare bou, pentru fiecare berbec, pentru miei sau iezi!

12. După numărul [animalelor] pe care le aduceți, așa să faceți pentru fiecare, după numărul lor!

13. Toți băștinașii să facă acestea așa când aduc jertfă prin foc, mireasmă plăcută Domnului!

14. Străinul care locuiește cu voi sau care va fi în mijlocul vostru din generație în generație și care aduce jertfă prin foc, mireasmă plăcută Domnului, s-o aducă cum o aduceți voi!

15. Să fie o singură lege pentru adunare! Și pentru voi, și pentru străinul care locuiește [la voi], să fie o lege veșnică, din generație în generație: după cum sunteți voi, să fie și străinul înaintea Domnului!

16. Să fie o singură lege și o singură judecată, atât pentru voi, cât și pentru străinul care locuiește cu voi!»”.

17. Domnul i-a zis lui Moise:

18. „Vorbește-le fiilor lui Israél și spune-le: «Când veți intra în țara în care eu vă conduc

19. și când veți mânca pâine din țara aceea, să aduceți un dar ridicat pentru Domnul!

20. Să aduceți ca dar ridicat Domnului o turtă din pârga aluatului vostru! Ca darul legănat din arie, așa să-l aduceți!

21. Din pârga aluatului vostru să aduceți un dar ridicat pentru Domnul din generație în generație.

22. Dacă păcătuiți din greșeală și nu împliniți toate aceste porunci pe care le-a dat Domnul lui Moise,

23. tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise, din ziua în care a poruncit Domnul și de atunci înainte, din generație în generație;

24. dacă [păcatul] a fost făcut din greșeală și fără să știe adunarea, toată adunarea să aducă un vițel ca ardere de tot, ca mireasmă plăcută Domnului, împreună cu ofranda sa și cu jertfa sa de băutură, după rânduială, și un țap pentru jertfa pentru păcat!

25. Preotul să facă ispășire pentru toată adunarea fiilor lui Israél și li se va ierta; căci a fost un păcat [din] greșeală. Ei au adus darul lor, jertfă prin foc pentru Domnul și jertfa lor pentru păcat înaintea Domnului, pentru păcatul lor [făcut] din greșeală.

26. Se va ierta întregii adunări a fiilor lui Israél și străinului care locuiește în mijlocul lor, căci tot poporul a păcătuit din greșeală.

27. Dacă un om singur a păcătuit din greșeală, să aducă o capră de un an ca jertfă pentru păcat!

28. Preotul să facă ispășire pentru cel care a păcătuit din greșeală – când a păcătuit din greșeală înaintea Domnului – ca să se facă ispășire pentru el și i se va ierta.

29. Să fie o singură lege pentru voi cu privire la cel care păcătuiește din greșeală, atât pentru băștinașul dintre fiii lui Israél, cât și pentru străinul care locuiește în mijlocul lor!

30. Dar dacă cineva păcătuiește voluntar, fie băștinaș, fie străin, acesta îl blestemă pe Domnul: să fie nimicit din mijlocul poporului său!

31. Căci a disprețuit cuvântul Domnului și a încălcat porunca lui; să fie nimicit și nelegiuirea lui va fi asupra lui»”.

32. Când fiii lui Israél erau în pustiu, au găsit un om care strângea lemne în zi de sabát.

33. Cei care l-au găsit strângând lemne l-au adus la Moise, la Aaròn și la toată comunitatea.

34. L-au pus sub pază, căci nu era hotărât încă ce trebuia să i se facă.

35. Domnul i-a zis lui Moise: „Omul acesta să fie dat la moarte! Toată adunarea să-l bată cu pietre în afara taberei!”.

36. Toată adunarea l-a scos în afara taberei și l-a bătut cu pietre; și a murit, așa cum îi poruncise Domnul lui Moise.

37. Domnul i-a zis lui Moise:

38. „Vorbește-le fiilor lui Israél și spune-le să-și facă ciucuri la colțurile hainelor lor din generație în generație și să pună la ciucurii de la colțuri un fir de purpură!

39. Să aveți [acești] ciucuri și, când vă uitați la ei, să vă amintiți de toate poruncile Domnului ca să le împliniți și să nu vă luați după inima voastră și după ochii voștri care vă fac să vă desfrânați după ei.

40. Să vă aduceți aminte de toate poruncile mele și să le împliniți și să fiți sfinți pentru Dumnezeul vostru!

41. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru care v-am scos din țara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.