Numeri 20 BVA

1. Toată adunarea israelienilor a ajuns în deșertul Țin. Era prima lună. Poporul și-a stabilit tabăra la Cadeș. Acolo a murit și a fost înmormântată Miriam.

2. În acea zonă nu exista apă pentru popor. Astfel, israelienii s-au adunat (protestând) împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron.

3. Ei s-au certat cu Moise și au zis: „Mai bine am fi murit și noi când au murit frații noștri înaintea lui Iahve!

4. De ce ați adus adunarea lui Iahve în acest deșert? Ca să murim aici atât noi cât și vitele noastre?

5. De ce ne-ați scos din Egipt să ne aduceți în această zonă uscată? Nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță, nici rodie. Nu există nici măcar apă de băut!”

6. Moise și Aaron au plecat din adunare la intrarea în cortul Întâlnirii; și au căzut cu fețele spre pământ. Atunci li s-a revelat gloria lui Iahve.

7. Iahve i-a spus lui Moise:

8. „Ia toiagul și apoi convoacă adunarea împreună cu fratele tău numit Aaron. Vorbiți stâncii care se află în fața lor; și aceasta le va da apă din ea. Așa să procedezi ca să scoți apă din stâncă pentru ei; și să dai astfel adunării și vitelor acestui popor să bea.”

9. Moise a luat toiagul care era înaintea lui Iahve (în cort), așa cum îi poruncise El.

10. Apoi Moise și Aaron au strâns adunarea înaintea stâncii. Moise le-a zis: „Ascultați, revoltaților! Oare putem să scoatem apă din această stâncă pentru voi?”

11. Atunci Moise și-a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul. Și a ieșit de acolo apă din abundență. Astfel au avut ce să bea: atât adunarea, cât și vitele lor.

12. Dar Iahve a spus atât lui Moise cât și lui Aaron: „Pentru că nu v-ați încrezut în Mine ca să evidențiați israelienilor sfințenia Mea, nu voi veți duce această adunare în țara pe care i-o dau.”

13. Acele ape sunt izvoarele de la Meriba, unde israelienii s-au certat cu Iahve. Prin apariția lor, El Și-a revelat sfințenia.

14. Apoi Moise a trimis din Cadeș niște reprezentanți ai poporului (evreu) la regele Edomului, cu următorul mesaj: „Așa vorbește fratele tău numit Israel: «Tu cunoști toate greutățile prin care am trecut.

15. Părinții noștri s-au dus în Egipt și au locuit acolo mult timp. Egiptenii ne-au oprimat nu numai pe noi, ci în primul rând pe părinții noștri.

16. Când am strigat spre Iahve, El ne-a auzit; și a trimis Îngerul care ne-a scos din Egipt. Suntem la Cadeș, un oraș de la marginea teritoriului tău.

17. Lasă-ne să trecem prin țara ta. Nu vom merge nici prin terenuri agricole, nici prin vii; și nu vom bea apă din nicio fântână. Vom merge pe drumul regelui, fără să deviem în deplasarea noastră nici la stânga și nici la dreapta, până vom trece de teritoriul tău.»”

18. Dar Edom i-a răspuns: „Să nu treci pe la mine; pentru că te voi întâmpina cu sabia!”

19. Israelienii i-au zis: „Vom merge pe drumul mare; iar dacă vom bea din apa ta – noi și vitele noastre – îți vom plăti. Lasă-ne doar să trecem mergând pe jos. Nu îți cerem nimic mai mult!”

20. Dar el le-a zis: „Să nu treceți!” Și Edom a ieșit înaintea lor cu mulți oameni care aveau o forță disproporționat de mare (față de evrei).

21. Astfel, Edom nu l-a lăsat pe Israel să treacă prin teritoriul lui. Atunci Israel s-a întors din acea zonă.

22. Toată adunarea israelienilor a plecat din Cadeș; și au ajuns la muntele Hor.

23. Iahve le-a zis lui Moise și lui Aaron la muntele Hor care este la marginea teritoriului lui Edom:

24. „Aaron va fi adăugat la poporul lui (deja mort). El nu va intra în țara pe care o dau israelienilor; pentru că v-ați revoltat împotriva Cuvântului Meu la apele de la Meriba.

25. Ia-l pe Aaron împreună cu fiul lui numit Elazar; și du-i pe muntele Hor.

26. Dezbracă-l pe Aaron de vestimentația lui (specială de mare preot) și îmbracă-l cu ea pe fiul lui numit Elazar. Aaron va muri acolo.”

27. Moise a făcut așa cum i-a poruncit Iahve. Au urcat pe muntele Hor în prezența întregii adunări.

28. Moise l-a dezbrăcat pe Aaron de hainele lui (preoțești) și le-a pus pe fiul lui numit Elazar. Apoi Aaron a murit acolo, pe vârful muntelui.

29. Când a văzut adunarea că Aaron a murit, toți descendenții lui Israel l-au jelit treizeci de zile.