Numeri 9 VBRC2020

1. Domnul i-a zis lui Moise în pustiul Sinài, în anul al doilea de la ieșirea lor din țara Egiptului, în luna întâi:

2. „Fiii lui Israél să celebreze Paștele la timpul hotărât pentru el!

3. În ziua a paisprezecea a lunii acesteia, seara, să-l celebrați la timpul hotărât pentru el! Să-l celebrați după toate hotărârile și poruncile privitoare la el!”.

4. Moise le-a zis fiilor lui Israél să celebreze Paștele.

5. Au celebrat Paștele în [luna] întâi, în a paisprezecea zi a lunii, seara, în pustiul Sinài. Așa cum îi poruncise Domnul lui Moise, așa au făcut fiii lui Israél.

6. Dar erau niște oameni care erau impuri din cauza unui om mort și nu puteau celebra Paștele în ziua aceea. Ei s-au prezentat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaròn.

7. Oamenii aceia i-au zis [lui Moise]: „Noi suntem impuri din cauza unui mort; de ce să fim împiedicați să aducem darul pentru Domnul la timpul hotărât pentru el în mijlocul fiilor lui Israél?”.

8. Moise le-a răspuns: „Așteptați, vreau să ascult ce poruncește Domnul cu privire la voi!”.

9. Și Domnul i-a spus lui Moise:

10. „Spune-le fiilor lui Israél: «Dacă cineva dintre voi sau dintre urmașii voștri este impur din cauza unui mort sau este într-o călătorie lungă, să celebreze Paștele în cinstea Domnului!

11. Să-l celebreze în luna a doua, în ziua a paisprezecea, seara! Să-l mănânce cu ázime și ierburi amare!

12. Să nu rămână din el [nimic] până dimineața și să nu frângă niciun os din el! Să-l celebreze după toate hotărârile cu privire la Paște!

13. Dacă cineva este pur și nu este în călătorie și nu celebrează Paștele, omul acela să fie nimicit din poporul lui pentru că n-a adus darul Domnului la timpul hotărât pentru el! Omul acela să-și poarte păcatul!

14. Dacă locuiește cu voi un străin, să celebreze Paștele Domnului după hotărârile Paștelui și legile lui! Să fie o singură hotărâre la voi, și pentru străin, și pentru băștinaș!»”.

15. În ziua când au ridicat cortul, norul a acoperit lăcașul cortului mărturiei. Seara era deasupra lăcașului ca o arătare de foc, până dimineața.

16. Totdeauna era așa: norul acoperea [cortul], iar noaptea, era ca o arătare de foc.

17. Când se ridica norul de pe cort, porneau și fiii lui Israél; și în locul unde se oprea norul, își fixau tabăra și fiii lui Israél.

18. Fiii lui Israél porneau după cuvântul Domnului și tot după cuvântul Domnului își fixau tabăra. Cât timp rămânea norul deasupra lăcașului, ei rămâneau în tabără.

19. Când norul rămânea mai multe zile deasupra cortului, fiii lui Israél păzeau ceea ce era de păzit al Domnului și nu porneau.

20. Când se întâmpla ca norul să rămână puține zile deasupra lăcașului, după cuvântul Domnului își fixau tabăra și după cuvântul Domnului porneau.

21. Când se întâmpla ca norul să fie de seara până dimineața și norul se ridica dimineața, ei porneau; fie că era zi, fie că era noapte și se ridica norul, ei porneau.

22. Dacă norul se oprea deasupra cortului două zile sau o lună sau un an pentru a rămâne deasupra lui, fiii lui Israél rămâneau în tabără și nu porneau; dar când se ridica, porneau și ei.

23. După cuvântul Domnului își fixau tabăra și după cuvântul Domnului porneau. Păzeau ceea ce era de păzit al Domnului, după cuvântul Domnului [dat] prin Moise.