Proverbele 12 VDCL

1. Cel ce iubește povața, iubește cunoștința, dar cel ce urăște mustrarea este prost.

2. Cel bun va afla bunăvoința de la Domnul, dar pe omul uneltitor de rele îl va osândi.

3. Omul nu se va întări prin răutate, dar rădăcina drepților nu se va clătina.

4. Femeia vrednică este cununa bărbatului său, dar cea aducătoare de rușine este ca putregaiul în oasele lui.

5. Gândurile drepților sunt judecată, dar sfaturile celor răi, înșelăciune.

6. Vorbele celor răi sunt o pândire ca să verse sânge, dar gura celor cinstiți îi va scăpa.

7. Cei răi sunt răsturnați și nu mai sunt; dar casa drepților va sta.

8. Omul va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu inima înrăutățită va fi disprețuit.

9. Mai bine cel neînsemnat și cu o slugă, decât cel ce face pe marele și duce lipsă de pâine.

10. Dreptul ține seama de viața dobitocului său, dar măruntaiele celor răi sunt nemiloase.

11. Cel ce își ară ogorul se va sătura de pâine, dar cel ce umblă după deșertăciune este lipsit de pricepere.

12. Cel rău dorește mreaja celor răi, dar rădăcina drepților dă rod.

13. Este o cursă pentru omul rău în greșeala buzelor, dar dreptul va ieși din strâmtorare.

14. Omul se va sătura de bunuri prin rodul gurii și faptele mâinii omului îi vor fi răsplătite.

15. Calea nebunului este dreaptă în ochii săi, dar cel înțelept ascultă sfatul.

16. Necazul nebunului se cunoaște în ziua sa, dar cel cu minte acoperă ocara.

17. Cel ce vorbește adevărul, vestește dreptate, dar martorul mincinos înșelăciune.

18. Unul vorbește cu ușurătate ceea ce este ca împunsăturile de sabie, dar limba înțeleptului este sănătate.

19. Buza adevărului se va întări în veac, dar limba minciunii este numai o clipă.

20. Înșelăciunea este în inima celor ce urzesc răul, dar cei ce sfătuiesc la pace au bucurie.

21. Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei răi se vor umplea de rău.

22. Buzele mincinoase sunt o urâciune Domnului, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.

23. Omul cu minte ascunde cunoștința, dar inima nebunilor vestește nebunia.

24. Mâna celor harnici va cârmui, dar lenevia va plăti bir.

25. Apăsarea în inima omului o face să se plece, dar un cuvânt bun o înveselește.

26. Cel drept povățuiește pe aproapele său, dar calea celor răi îi rătăcește.

27. Leneșul nu frige ce a vânat; dar averea scumpă a omului este pentru cel harnic.

28. Pe cărarea dreptății este viață și pe calea sa nu este moarte.