Proverbele 15 VDCL

1. Un răspuns blând abate mânia, dar un cuvânt aspru întărâtă aprinderea.

2. Limba înțelepților rostește cunoștință dreaptă, dar gura nebunilor toarnă nebunie.

3. Ochii Domnului sunt în orice loc veghind peste cei răi și peste cei buni.

4. Blândețea limbii este un pom al vieții, dar strâmbătatea în ea este o spărtură a duhului.

5. Nebunul nesocotește învățătura tatălui său, dar cel ce ia aminte la mustrare se face cuminte.

6. În casa dreptului este o mare visterie, dar în venitul celui rău este tulburare.

7. Buzele înțelepților răspândesc cunoștință dar nu așa inima nebunilor.

8. Jertfa celor răi este o urâciune Domnului, dar rugăciunea celor drepți este desfătarea sa.

9. Calea celui rău este o urâciune Domnului, dar el iubește pe cel ce urmărește dreptatea.

10. Grea pedeapsă este pentru cel ce părăsește cărarea; și cel ce urăște mustrarea va muri.

11. Șeolul și Pierzarea sunt înaintea Domnului: cu cât mai mult deci inimile copiilor oamenilor!

12. Batjocoritorul nu iubește să fie mustrat; el nu va merge la cei înțelepți.

13. Inima voioasă înveselește fața, dar prin întristarea inimii se frânge duhul.

14. Inima unui om înțelegător caută cunoștință, dar gura nebunilor paște nebunia.

15. Toate zilele celui apăsat sunt rele, dar o inimă voioasă este un ospăț necurmat.

16. Mai bine este puțin cu frica Domnului, decât o mare comoară și tulburare cu ea.

17. Mai bun este un prânz de verdețuri cu iubire, decât un bou îngrășat și ură cu el.

18. Omul mânios întărâtă cearta, dar cel încet la mânie potolește cearta.

19. Calea leneșului este ca un gard de spini, dar cărarea celor drepți este netezită.

20. Fiul înțelept înveselește pe tată, dar omul nebun disprețuiește pe mamă‐sa.

21. Nebunia este bucurie celui fără minte, dar bărbatul cu pricepere merge drept pe drum.

22. Unde nu este sfat planurile se nimicesc, dar în mulțimea sfetnicilor se întăresc.

23. Omul are bucurie de răspunsul gurii sale și un cuvânt la vremea sa cât de bun este!

24. Calea vieții este în sus pentru cel înțelept ca să se depărteze de Șeolul de jos.

25. Domnul va dezrădăcina casa celor mândri, dar va întări hotarul văduvei.

26. Gândurile rele sunt o urâciune Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate.

27. Cel ce este lacom de câștig își turbură casa, dar cel ce urăște mituirea va trăi.

28. Inima dreptului cumpănește ce să răspundă, dar gura celor răi toarnă lucruri rele.

29. Domnul este departe de cei răi, dar aude rugăciunea celor drepți.

30. Lumina ochilor înveselește inima și știrea bună îngrașă oasele.

31. Urechea care ascultă mustrarea de viață va rămâne între înțelepți.

32. Cel ce leapădă învățătura își urăște sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă minte.

33. Frica Domnului este învățătura înțelepciunii, și smerenia merge înaintea cinstei.