Psalmii 137 BTF2015

1. Lângă râurile Babilonului, acolo ne-am așezat, da, am plâns când ne-am amintit de Sion.

2. Ne-am atârnat harpele noastre în sălcii în mijlocul lor.

3. Pentru că acolo cei ce ne-au dus în captivitate ne cereau cântare; și cei ce ne-au risipit, ne cereau bucurie, spunând: Cântați-ne din cântările Sionului.

4. Cum să cântăm noi cântarea DOMNULUI într-o țară străină?

5. Dacă te voi uita, Ierusalime, dreapta mea să uite iscusința ei.

6. Dacă nu îmi voi aminti de tine, să mi se lipească limba de cerul gurii mele; dacă nu voi înălța Ierusalimul mai presus de bucuria mea dintâi.

7. Amintește-ți, DOAMNE, de copiii Edomului în ziua Ierusalimului; ei care au spus: Radeți-l, radeți-l, până la temeliile sale.

8. Fiică a Babilonului, sortită nimicirii; ferice de cel ce îți răsplătește așa cum ne-ai făcut tu nouă.

9. Ferice de cel ce ia și zdrobește pe micuții tăi de pietre.